2 intrări

14 definiții

PÚDIC, -Ă, pudici, -ce, adj. Plin de pudoare; candid. – Din lat. pudicus, fr. pudique.

PÚDIC, -Ă, pudici, -ce, adj. Plin de pudoare; candid. – Din lat. pudicus, fr. pudique.

PÚDIC, -Ă, pudici, -e, adj. (Despre oameni) Plin de pudoare; rușinos. (Adverbial, metaforic) Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate. TOPÎRCEANU, P. 243.

púdic adj. m., pl. púdici; f. púdică, pl. púdice

púdic adj. m., pl. púdici; f. sg. púdică, pl. púdice

PÚDIC adj. 1. v. decent. 2. v. inocent.

PÚDIC, -Ă adj. Plin de pudoare; candid, rușinos. [Cf. fr. pudique, lat. pudicus].

PÚDIC, -Ă adj. plin de pudoare; candid, rușinos. (< fr. pudique, lat. pudicus)

PÚDIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre persoane) Care are pudoare; plin de pudoare; rușinos; decent. 2) (despre manifestările oamenilor) Care denotă pudoare; cu pudoare. /<lat. pudicus, fr. pudique

pudic a. cast și modest în apucături, în fapte și în vorbe.

*pudíc, -ă adj. (lat. pudícus, d. pudor, ca amicus d. amor). Rușinos, plin de pudoare. Adv. Cu rușine. – Fals púdic.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

PUDIC adj. 1. decent, rușinos, sfios. (Om ~.) 2. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, virgin, virginal, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (Un surîs ~.)

Mimosa pudica L. Specie care înflorește în iun.-aug. Flori (caliciul cu 4-5 diviziuni, corolă cu 4-5 diviziuni, 4-5 stamine cu antere mici) mici, albe, roz; în capitule globuloase, pedunculate. Frunze de 2 ori penate cu 4 segmente, fiecare segment cu cca 20 foliole liniar-lanceolate. Tulpină erbacee sau semilemnoasă, spinoasă. Tulpina, pețiolii și pedunculii florali acoperiți cu perișori asprii.

Intrare: pudic
pudic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pudic pudicul pudică pudica
plural pudici pudicii pudice pudicele
genitiv-dativ singular pudic pudicului pudice pudicei
plural pudici pudicilor pudice pudicelor
vocativ singular
plural
Intrare: Mimosa pudica
Mimosa pudica  nomenclatura binară
compus