opțiuni
  • info

14 definiții pentru impudic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPUDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.

IMPUDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.

impudic, ~ă a [At: BRĂESCU, V. 73 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr impudique, it impudico, lat impudicus] 1 Care nu este pudic. 2 Nerușinat.

IMPUDIC, -Ă, impudici, -e, adj. Lipsit de pudoare. V. nerușinat.

IMPUDIC, -Ă adj. Nerușinat, necuviincios. [Cf. fr. impudique, lat. impudicus].

IMPUDIC, -Ă adj. lipsit de pudoare; nerușinat, indecent. (< fr. impudique, lat. impudicus)

IMPUDIC ~că (~ci, ~ce) Care nu este pudic; lipsit de pudoare; fără pudoare; indecent; nerușinat. /<fr. impudique, lat. impudicus

*impudíc, -ă adj. (lat. im-pudícus). Lipsit de castitate: om impudic. Care izbește castitatea: gesturĭ impudice. Adv. În mod impudic. – Fals impúdic. Cp. cu amic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

impudic adj. m., pl. impudici; f. impudică, pl. impudice

impudic adj. m., pl. impudici; f. impudică, pl. impudice

impudic adj. m., pl. impudici: f. sg. impudică, pl. impudice

impudic.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPUDIC adj. 1. v. obscen. 2. v. lasciv.

IMPUDIC adj. 1. deșănțat, imoral, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scîrbos, trivial, vulgar, (livr.) licențios, (înv. și pop.) scîrnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) deșucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, îmbălat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glumă ~.) 2. lasciv, obscen, senzual, voluptos, (livr.) lubric. (Dans ~.)

Impudic ≠ pudic

Intrare: impudic
impudic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impudic
  • impudicul
  • impudicu‑
  • impudică
  • impudica
plural
  • impudici
  • impudicii
  • impudice
  • impudicele
genitiv-dativ singular
  • impudic
  • impudicului
  • impudice
  • impudicei
plural
  • impudici
  • impudicilor
  • impudice
  • impudicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

impudic, impudicăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.