2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREVENÍRE, preveniri, s. f. Acțiunea de a preveni.V. preveni.

PREVENÍRE, preveniri, s. f. Acțiunea de a preveni.V. preveni.

prevenire sf [At: LEG. EC. PL. 279 / Pl: ~ri / E: preveni1] 1 Avertizare făcută cuiva asupra consecințelor neplăcute sau primejdioase ale unor acțiuni. 2 Luare din timp a unor măsuri pentru a evita, a împiedica, a opri dificultăți, neplăceri, primejdii viitoare Si: (rar) prevenție (7). 3 (Rar) Îndeplinire cu solicitudine a unor dorințe, intenții, înainte ca acestea să fi fost formulate de cineva Si: (înv) prevenință (1).

PREVENÍRE, preveniri, s. f. Acțiunea de a preveni. 1. Evitarea unui rău prin măsuri luate la timp; preîntîmpinare. Prevenirea accidentelor de muncă. 2. Atitudine prevenitoare; p. ext. amabilitate, gentilețe. Vin la tine cu sufletul plin de prevenire și de tăcere emoționată. GALACTION, O. I 225.

PREVENÍRE s.f. Acțiunea de a preveni și rezultatul ei; înștiințare prealabilă. [< preveni].

PREVENÍ, prevín, vb. IV. Tranz. 1. A atrage cuiva atenția asupra consecințelor (negative ale) unor acțiuni; a informa în prealabil; a avertiza, a prevesti. 2. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut); a preîntâmpina. 3. (Rar) A împlini dinainte dorințele cuiva. – Din fr. prévenir, lat. praevenire.

PREVENÍ, prevín, vb. IV. Tranz. 1. A atrage cuiva atenția asupra consecințelor (negative ale) unor acțiuni; a informa în prealabil; a avertiza, a prevesti. 2. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut); a preîntâmpina. 3. (Rar) A împlini dinainte dorințele cuiva. – Din fr. prévenir, lat. praevenire.

preveni2 vi [At: GL. OLT. / Pzi: previn / E: pre- + veni] (Reg) 1-2 A veni (din nou).

preveni1 vt [At: DRLU / Pzi: previn, (rar) previu / E: fr prévenir, lat praevenire] 1 (C. i. oameni) A atrage cuiva atenția asupra consecințelor neplăcute sau primejdioase ale unor acțiuni Si: a avertiza, a înștiința, (înv) a prevesti (2). 2 (C. i. dificultăți, neplăceri, primejdii) A lua din timp măsurile necesare pentru a evita, a împiedica, a opri Si: a combate, a para, a preîntâmpina. 3 (Rar; c. i. dorințe, intenții) A îndeplini cu solicitudine înainte de a fi fost formulat de cineva.

PREVENÍ, prevín și prevíu, vb. IV. Tranz. 1. A face pe cineva atent din timp asupra consecințelor acțiunii sale (de obicei cu scopul de a împiedica această acțiune); a înștiința, a informa în prealabil, a anunța dinainte; a avertiza. Te previn, dragă Petre Ivănescu: te afli în fața unei primejdii. AGÎRBICEANU, S. P. 238. Te prevenisem. Nu sînt bun de arbitru. SEBASTIAN, T. 96. Ea l-a prevenit de cum a auzit că vrea să se însoare. REBREANU, R. I 253. Adela făcuse pasul cel mai important din viața ei fără măcar să mă poată preveni. IBRĂILEANU, A. 33. 2. A lua toate măsurile, toate precauțiile necesare pentru a evita ceva; a preîntîmpina. încearcă să previe primejdia. REBREANU, R. I 167. A preveni unirea a duor armate inamice, bătînd dentîi pe cea mai slabă și apoi pe cea mai tare, este una din operațiunile cele mai frumoase în arta militară. HASDEU, I. V. 133. 3. (Rar) A împlini dinainte și în mod spontan dorințele cuiva. Ce faci acolo? – îți previu dorințele. Deschid ușa aceasta. NEGRUZZI, S. III 356.

PREVENÍ vb. IV. tr. 1. A înștiința dinainte; a avertiza. 2. A preîntâmpina, a înlătura. 3. (Rar) A împlini dinainte dorințele cuiva. [P.i. prevín, conj. -vină. / cf. fr. prévenir, lat. praevenire].

PREVENÍ vb. tr. 1. a înștiința dinainte; a avertiza. 2. a preîntâmpina. 3. a împlini dinainte dorințele cuiva. (< fr. prévenir, lat. praevenire)

A PREVENÍ prevín tranz. 1) (persoane) A face dinainte atent asupra consecințelor posibile ale unei acțiuni; a preîntâmpina; a atenționa; a avertiza; a viza. 2) (fenomene, acțiuni etc.) A face să nu se producă, recurgând la măsuri de precauție; a preîntâmpina. 3) rar (dorințe, gusturi etc.) A îndeplini înainte de a fi exprimat. /<fr. prévenir, lat. praevenire

prevenì v. 1. a merge, a veni înainte: a preveni momentul plecării; 2. a o lua înainte: a preveni nevoile cuiva; 3. a înlătura; a preveni o nenorocire; 4. a dispune favorabil: figura acestui copil previne în favoarea sa; 5. a informa dinainte: a preveni de sosirea cuiva.

*prevín, a -vení v. tr. (pre- și vin, după fr. prévenir, lat. praevenire). Apuc în ainte ca să evit: boalele trebuĭesc să fie prevenite maĭ degrabă de cît vindecate. Preîmtîmpin, ĭes în ainte cu amabilitate: preveni dorințele cuĭva. Prevestesc, informez din ainte: a preveni pe cineva de periculu care l-ar amenința. Predispun, influențez: a preveni pe cineva contra cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

preveníre s. f., g.-d. art. prevenírii; pl. preveníri

preveníre s. f., pl. preveníri

prevení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevín, imperf. 3 sg. preveneá; conj. prez. 3 prevínă

prevení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevín, imperf. 3 sg. preveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. prevínă

preveni (ind. prez. 1 sg. previn, conj. prevină)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREVENÍRE s. v. avertisment.

arată toate definițiile

Intrare: prevenire
prevenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prevenire
  • prevenirea
plural
  • preveniri
  • prevenirile
genitiv-dativ singular
  • preveniri
  • prevenirii
plural
  • preveniri
  • prevenirilor
vocativ singular
plural
Intrare: preveni
verb (VT325)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preveni
  • prevenire
  • prevenit
  • prevenitu‑
  • prevenind
  • prevenindu‑
singular plural
  • previ
  • previn-
  • preveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • previn
  • previu
(să)
  • previn
  • previu
  • preveneam
  • prevenii
  • prevenisem
a II-a (tu)
  • previi
(să)
  • previi
  • preveneai
  • preveniși
  • preveniseși
a III-a (el, ea)
  • previne
(să)
  • previ
  • previe
  • prevenea
  • preveni
  • prevenise
plural I (noi)
  • prevenim
(să)
  • prevenim
  • preveneam
  • prevenirăm
  • preveniserăm
  • prevenisem
a II-a (voi)
  • preveniți
(să)
  • preveniți
  • preveneați
  • prevenirăți
  • preveniserăți
  • preveniseți
a III-a (ei, ele)
  • previn
(să)
  • previ
  • previe
  • preveneau
  • preveni
  • preveniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)