2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prevaz sn vz pervaz

PREVEDEÁ, prevắd, vb. II. 1. Tranz. A deduce (din fapte care precedă) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple; a întrezări; a presimți. 2. Tranz. (Despre legi, regulamente, îndrumări etc.) A specifica, a prescrie; a indica, a menționa. 3. Tranz. A echipa, a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare. 4. Refl. (Înv. și reg.) A se vedea prin ceva; a se întrezări. ♦ A se oglindi, a se reflecta. – Pre1- + vedea (după fr. prévoir).

PREVEDEÁ, prevắd, vb. II. 1. Tranz. A deduce (din fapte care precedă) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple; a întrezări; a presimți. 2. Tranz. (Despre legi, regulamente, îndrumări etc.) A specifica, a prescrie; a indica, a menționa. 3. Tranz. A echipa, a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare. 4. Refl. (Înv. și reg.) A se vedea prin ceva; a se întrezări. ♦ A se oglindi, a se reflecta. – Pre1- + vedea (după fr. prévoir).

prevedea [At: PSALT. HUR. 117v/3 / V: (înv) prăv~, prăvid~, priv~ / Pzi: prevăd, (îrg) prevăz / E: pre- + vedea, cdp fr prévoir] 1 vt (C. i. evenimente, procese, fapte viitoare) A deduce evoluția, realizarea, producerea etc. din analiza unor fapte sau a unor situații prezente Si: a bănui, a întrezări, a prognoza (3), (rar) a prești1, a prevesti1 (5), (îvr) a prejudeca. 2 vt (D. acte normative, dispoziții etc. elaborate de autorități competente) A stabili ceva care trebuie respectat Si: a prescrie. 3 vt A echipa cu ceva necesar. 4 vt (Asr) A întrezări. 5 vt (Asr) A vedea. 6 vt (Spc; îvr) A cuprinde dintr-o privire. 7 vrp (Reg) A fi transparent. 8 vr (Asr) A se reflecta.

PREVEDEÁ, prevăd, vb. II. 1. Tranz. A deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute care au legătură cauzală cu acele evenimente; a avea intuiția celor ce urmează să se întîmple, plecînd de la unele date cunoscute în prezent, a vedea înainte. Cine poate să prevadă totul? CAMIL PETRESCU, U. N. 60. Viitor de aur țara noastră are Și prevăd prin secoli a ei înălțare. BOLINTINEANU, O. 37. ◊ Refl. pas. Nu se putea prevedea cine va fi salvatorul din suferințele seculare. SADOVEANU, E. 240. Împărăteasa avea să sufere destul, atît durerile de naștere, care să prevedeau a fi după cum făgăduise, cît și clevetelile ce auzea că merg în urechile împăratului. RETEGANUL, P. II 28. 2. Tranz. (Despre legi, condiții sau dispoziții legale) A stabili,a fixa, a specifica, a prescrie, a indica, a menționa. Planul prevedea controlul tehnic și repararea tuturor tractoarelor. MIHALE, O. 499. La noi pînă acum nici legea nu prevede nimic, dar nici înalta oblăduire nu simte trebuința de a se amesteca în traiul, mai mult sau mai puțin turburat, al lighioanelor sălbatice. ODOBESCU, S. III 38. 3. Tranz. A echipa, a înzestra cu... Uzină prevăzută cu instalații moderne. 4. Refl. A se vedea (prin sau printre); a se întrezări. A doua năvală de fum acoperi o parte din oștile dușmane și, în adevăr, în curînd începu a se prevedea prin el, ca printr-o pînză rară, îmbulzeala căzăcimii. SADOVEANU, O. VII 11. Soarele rotund și palid se prevede pintre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. ALECSANDRI, P. A. 112. ◊ Fig. S-a măritat cu un tînăr subțire și uscat de te prevezi printr-însul. GANE, N. II 211. ◊ Intranz. Fig. [Victor Hugo] simte și prevede în imagini colorate și mărețe, SADOVEANU, E. 228. ♦ (Rar) A se oglindi. Cerul se prevede în valea înflorită. BOLINTINEANU, O. 203. Spre sară, vîntul contenește, marea se liniștește, și cînd stelele răsar, ele se prevăd pe fața apei ca într-o oglindă. ALECSANDRI, C. 177.

PREVEDEÁ vb. II. 1. tr. A-și da seama, a deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute a căror legătură cauzală cu ele este evidentă. 2. tr. (Despre legi) A stabili, a specifica. 3. tr. A echipa, a înzestra cu... 4. refl. A se întrezări. [P.i. prevăd. / după fr. prévoir, it. prevedere < lat. praevidere].

PREVEDEÁ vb. tr. 1. a deduce evoluția evenimentelor viitoare plecând de la cele prezente; a anticipa ceea ce s-ar putea întâmpla; a previziona. ◊ a întrezări. 2. a organiza dinainte. 3. (despre legi) a stabili, a specifica. 4. a echipa, a înzestra cu... (< fr. prévoir, după lat. praevidere)

A PREVEDEÁ prevăd tranz. 1) A intui din timp (pe baza unor date cunoscute); a vedea în perspectivă cu mult înainte; a întrevedea. 2) A asigura drept completare necesară (pentru a întregi un ansamblu); a înzestra. 3) (despre legi) A indica cu precizie (cum trebuie să se procedeze într-o anumită situație). /pre- + a vedea

prevedeà v. 1. a vedea dinainte ce trebue să se întâmple; 2. a lua precauțiunile necesare: am prevăzut toate; 3. a se vedea prin, a se străvedea: când cerul se prevede ’n valea înflorită BOL.

prevắd, -văzút, a -vedeá v. tr. (pre- și văd, ca lat. prae-vĭdére și fr. prevoir). Văd din ainte, știŭ ceĭa ce se va întîmpla: nu poțĭ prevedea toate. Îngrijesc, ĭaŭ precauțiunile necesare: am prevăzut cele necesare călătoriiĭ. Echipez, armez (după fr. pourvoir și germ. versehen): a prevedea o corabie cu alimente, cu tunurĭ. Văd pin (Vechĭ. Rar). V. refl. (după vsl. prĭvideti sen saŭ rus. prividietĭ-sea, a părea). Mă străvăd, mă văd pin ceva: soarele se prevede pintre nourĭ. – Și pră- (Dos.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prevedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevắd, 1 pl. prevedém, 2 pl. prevedéți; conj. prez. 3 să prevádă; ger. prevăzấnd; part. prevăzút

prevedea (ind. prez. 1 pl. prevedem)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREVEDEÁ vb. v. întrevedea, întrezări, oglindi, proiecta, răsfrânge, reflecta, transpărea.

PREVEDEÁ vb. 1. (rar) a prești, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întâmplat cum a ~.) 2. a se aștepta. (Am ~ asta.) 3. v. bănui. 4. v. intui. 5. v. prognoza. 6. (livr.) a prelimina. (A ~ în buget suma de...) 7. v. preconiza. 8. v. dota. 9. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum ~ pravila.) 10. a menționa, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 ~ următoarele...)

prevedea vb. v. ÎNTREVEDEA. ÎNTREZĂRI. OGLINDI. PROIECTA. RĂSFRÎNGE. REFLECTA. TRANSPĂREA.

PREVEDEA vb. 1. (rar) a prești, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întîmplat cum a ~.) 2. a se aștepta. (Am ~ asta.) 3. a bănui, a crede, a ghici, a gîndi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a socoti, a ști, a visa, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ că se va întîmpla astfel?) 4. (livr.) a prelimina. (A ~ în buget suma de...) 5. a concepe, a plănui, a preconiza, a proiecta. (Noi măsuri ~ de guvern.) 6. a dota, a echipa, a înzestra, a utila, (înv.) a provedea. (A ~ uzina cu cele necesare.) 7. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum ~ pravila.) 8. a menționa, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 ~ următoarele...)

Intrare: prevaz
prevaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prevedea
verb (VT510)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prevedea
  • prevedere
  • prevăzut
  • prevăzutu‑
  • prevăzând
  • prevăzându‑
singular plural
  • prevezi
  • prevedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prevăd
  • prevăz
(să)
  • prevăd
  • prevăz
  • prevedeam
  • prevăzui
  • prevăzusem
a II-a (tu)
  • prevezi
(să)
  • prevezi
  • prevedeai
  • prevăzuși
  • prevăzuseși
a III-a (el, ea)
  • prevede
(să)
  • preva
  • preva
  • prevedea
  • prevăzu
  • prevăzuse
plural I (noi)
  • prevedem
(să)
  • prevedem
  • prevedeam
  • prevăzurăm
  • prevăzuserăm
  • prevăzusem
a II-a (voi)
  • prevedeți
(să)
  • prevedeți
  • prevedeați
  • prevăzurăți
  • prevăzuserăți
  • prevăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • prevăd
(să)
  • preva
  • preva
  • prevedeau
  • prevăzu
  • prevăzuseră
prăvedea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăvidea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privedea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)