prei v vz prii¹ corectat(ă)

prelua² vt [At: I. GOLESCU, C. / P: ~lu-a / Pzi: preiau / E: pre + lua] 1 A lua (sau a primi) de la altul. 2 A lua în primire. 3 A lua asupra sa.

prelua¹ vt [At: HERODOT (1645), 491 / P: ~lu-a / Pzi: preiau / E: pre- + lua] (Îvr) A dobândi.

prii¹ [At: PSALT. 78 / V: (înv) prei / Pzi: ~esc / E: slv прѣльстити] 1 vi (Înv; ccd) A(-i) fi binevoitor, îngăduitor, protector etc. Si: a favoriza, a proteja. 2 vt (Înv; c. i. „sănătate”, „fericire” etc.) A dori cuiva. 3 vt (Înv) A vrea un lucru bun pentru cineva sau pentru sine. 4 vi (Ccd) A-i fi favorabil, folositor. 5 vi (Ccd) A se simți bine. 6 vi (Îvr; ccd) A se dezvolta bine.

PRELUA, preiau, vb. I. T r an z. A lua în primire; a lua asupră-și. Preluă comanda companiei. CAMILAR, N. II 445.

PRII, pers. 3 priește, vb. IV. lntranz. (Construit cu subiectul logic în dativ) A-i fi cuiva prielnic, favorabil, a i se potrivi, a-i fi de folos. Ce bine îi priește omului munca atunci cînd e mulțumit de ea, cînd simte că o împlinește bine. DEMETRIUS, V. 96. Nu-i pria aerul capitalei, nici noul domiciliu, cocoțat la al doilea etaj, fără curte și fără grădină. C. PETRESCU, C. V. 84. Pămîntul gras priește spinoaselor urzici. ALECSANDRI, T. II 149. ◊ (Cu subiectul gramatical neexprimat) Să mîncăm în tăcere la masă, ca să ne priască. SADOVEANU, P. H. 78.

PRELUA vb. I. tr. A lua (în primire) de la cineva. ♦ A lua asupră-și. [Pron. -lu-a, p. i. 1,6 preiau, 2 -iei, 3 -ia, 4 -luăm, 5 -luați, conj. -ia. / după fr. prélever, germ. übernehmen].

PRELUA vb. tr. a lua (în primire) de la cineva; a lua asupra sa. (< pre- + lua)

A PRELUA preiau tranz. (răspunderi, funcții, sarcini etc.) A lua în grijă; a lua asupra sa; a-și asuma. /pre- + a lua

A PRII pers. 3 ~ește intranz. A fi de folos. Îi ~ește odihna la mare. /<sl. prijati

priì v. a fi favorabil, a conveni. [Slav. PRIĬATI, a fi favorabil].

preĭáŭ, a -luá v. tr. (d. ĭaŭ, după fr. prélever). 1. Jur. Prelev, ĭaŭ din ainte dintr’un total. 2. (după germ. übernehmen). Ĭaŭ asupra mea, mă însărcinez cu conducerea saŭ cu realizarea uneĭ întreprinderĭ.

priésc v. intr. (vsl. priĭati, a prevedea, a îngriji, sîrb. prijati, a prii. V. prieten). Vechĭ. Îs favorabil, îs prieten cuĭva. Azĭ. Fac bine, folosesc cuĭva: aeru curat priește sănătățiĭ, laptele îmĭ priește mie.

preia (v. prelua)

prelua (a ~) (desp. -lu-a) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preiau, 2 sg. preiei, 3 sg. preia, 1 pl. preluăm (desp. -lu-ăm); conj. prez. 1 sg. să preiau, 3 să preia; imper. 2 sg. afirm. preia; ger. preluând (desp. -lu-ând) corectat(ă)

!prii (a-i ~) vb., ind. prez. 3 sg. [îmi etc.] priește (desp. pri-eș-), 3 pl. [îmi etc.] priesc, imperf. 3 sg. [îmi etc.] pria (desp. pri-a); conj. prez. 3 să [îmi/să-mi etc.] priască; ger. priindu-mi [etc.] (desp. pri-in-)

prelua (a ~) (-lu-a) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preiau, 2 sg. preiei, 3 sg. preia, 1 pl. preluăm (-lu-ăm); m.m.c.p. 1 sg. preluasem, 1 pl. preluaserăm; conj. prez. 3 să preia; imper. 2 sg. preia; ger. preluând (-lu-ând) corectat(ă)

prii (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. priește (pri-eș-), imperf. 3 sg. pria; conj. prez. 3 să priască (pri-as-); ger. priind

prelua vb. → lua

prii vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. priesc, 3 sg. priește (sil. pri-eș-), imperf. 3 sg. pria (sil. pri-a); conj. prez. 3 sg. și pl. priască; ger. priind

preiei (v. prelua)

prelua (ind. prez. 2 sg. preiei, 3 sg. preia, conj. preia)

prii (ind. prez. 3 sg. priește, conj. priască)

priesc, priește 3, priam 1 imp., priască 3 conj.

prii (-iesc, priit), vb. – A conveni, a folosi, a se simți bine. Sl. prijati „a prevedea” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 291; Iordan, Dift., 139), cf. sb., cr. prijati „a prospera”. – Der. prielnic, adj. (favorabil); prielnicie, s. f. (amabilitate, blîndețe); neprielnic, adj. (defavorabil); priincios, adj. (favorabil); nepriincios, adj. (potrivnic); priință, s. f. (amabilitate, folosire, prosperitate; profit); nepriință, s. f. (rea-voință); priitor, adj. (favorabil).

PREIA cf. srb. Prija < răd. pri- „a favoriza” (expl. Pașca): 1. – b. (17 B I 450); olt. (Sd V 470); – f. (16 B I 60, III 294; 17 B I 391). 2. Preica b. (17 B III 591); Priico zis și Priiul și Preico (17 B IV 155). 3. Prie fam. (Paș). 4. Priica f. (17 B II 410). 5. Priia din Vlădești, munt., 1638 (RI XII 21).

PRELUA vb. v. recepționa.

PRII vb. v. dori, favoriza, pofti, proteja, ura.

PRII vb. 1. (pop.) a-i prinde, (prin Ban.) a-i ponosi, (Mold. și Transilv.) a-i suferi (Nu-i ~ mâncarea)) 2. a-i ajuta, a-i folosi, (înv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) 3. (reg.) a-i primi. (Copacului nu-i ~ acest pământ.) 4. v. tihni.

PRELUA vb. a primi, a recepționa. (A ~ marfa.)

prii vb. v. DORI. FAVORIZA. POFTI. PROTEJA. URA.

PRII vb. 1. (pop.) a-i prinde, (prin Ban.) a-i ponosi, (Mold. și Transilv.) a-i suferi. (Nu-i ~ mîncarea.) 2. a-i ajuta, a-i folosi, (înv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) 3. (reg.) a-i primi. (Copacului nu-i ~ acest pămînt.) 4. a-i tihni. (Nu i-a ~ șederea lui acolo.)

prelua, preiau, vb. I (înv.) a dobândi, a obține, a câștiga.