2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREFÁCERE, prefaceri, s. f. Acțiunea de a (se) preface și rezultatul ei; schimbare, transformare; evoluție; reparare, refacere, prefăcătură. ◊ Prefacere euharistică = schimbarea elementelor euharistice (pâinea și vinul) în trupul și sângele lui Isus prin invocarea Duhului Sfânt. – V. preface.

prefacere sf [At: R. GRECEANU, CM II, 201 / V: (îrg) prif~ / Pl: ~ri / E: preface] 1 Transformare. 2 (Îvr) Transmitere. 3 (Spc) Reparație, refacere care schimbă în bine aspectul, înfățișarea unui obiect de îmbrăcăminte, a unei construcții. 4 (Înv) Traducere. 5 Simulare. 6 (Pop) Falsificare prin amestecare cu apă a unei băuturi alcoolice Si: contrafacere. 7 Evoluție.

PREFÁCERE, prefaceri, s. f. Acțiunea de a (se) preface și rezultatul ei; schimbare, transformare; evoluție; reparare, refacere, prefăcătură. – V. preface.

PREFÁCERE, prefaceri, s. f. Acțiunea de a (se) preface; schimbare (în bine), transformare, evoluție. Casa veche nu suferise prefaceri. SADOVEANU, E. 122. Și-mi trecu în o singură clipă, pe dinaintea minții, adînca prefacere și nestatornicie a lucrurilor. HOGAȘ, M. N. 69. Îi vedea, moșule dragă, ce prefacere are să ia împărăția. CREANCĂ, P. 230.

prefacere f. 1. acțiunea de a (se) preface; 2. afectarea de sentimente contrare.

prefácere f. Transformare, metamorfoză: prefacerea Daciiĭ în provincie romană. Afectare de sentimente pe care nu le aĭ (ob. prefăcătorie).

PREFÁCE, prefác, vb. III. 1. Tranz. și refl. A da sau a lua o formă nouă, un conținut nou; a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. 2. Tranz. A repara, a reface un obiect, schimbându-i (parțial sau total) aspectul, înfățișarea. 3. Refl. A încerca (prin atitudine, comportare) să dea o impresie falsă, pentru a induce în eroare; a simula. – Pre2 + face (după sl. prĕtvoriti).

PREFÁCE, prefác, vb. III. 1. Tranz. și refl. A da sau a lua o formă nouă, un conținut nou; a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. 2. Tranz. A repara, a reface un obiect, schimbându-i (parțial sau total) aspectul, înfățișarea. 3. Refl. A încerca (prin atitudine, comportare) să dea o impresie falsă, pentru a induce în eroare; a simula. – Pre2 + face (după sl. prĕtvoriti).

preface [At: (a. 1652) GCR I, 158/30 / V: (îrg) prif~ / Pzi: prefac / E: pre- + face cdp slv прѣтворити] 1-2 vtr (Udp „în”) A face să ia sau a lua o formă, un aspect, un conținut nou etc. Si: a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. 3 vt (Înv) A trece dintr-un loc în altul Si: a transfera, a transmite. 4 vt (Rar) A da, a ceda pentru a obține altceva în loc. 5 vt (Spc; c. i. obiecte de îmbrăcăminte, obiecte casnice, construcții etc) A repara schimbând aspectul, înfățișarea Si: a moderniza, a renova. 6 vt (Înv) A traduce. 7 vt (Îrg) A prepara alimente, băuturi etc. Si: a pregăti (10). 8 vt (Trs; Olt; spc; c. i. pâinea, aluatul) A plămădi. 9 vt A frământa. 10 vt (Trs; Ban; spc; c. i. aluatul de pâine) A da forma pentru copt. 11 vt (Mol; spc; c. i. mămăliga) A amesteca în timpul preparării. 12 vt (Îrg; c. i. țuica) A distila a doua oară. 13 vt (Mol; Mun; spc) A pritoci vinul. 14 vt (Reg; spc; c. i. cereale) A curăța. 15 vr (D. oameni) A da o impresie falsă, schimbându-și expresia, comportarea, cu intenția de a induce în eroare pe cineva Si: a simula. 16 vt (Spc; c. i. glasul, vocea; ccd) A schimba spre a nu fi recunoscut sau spre a imita pe cineva Si: a contraface. 17-18 vtr (Pop) A (se) travesti. 19 vt (Pop; c. i. băuturi alcoolice) A falsifica, amestecând cu apă Si: a contraface.

PREFÁCE, prefác, vb. III. 1. Tranz. (Folosit și absolut) A da unei ființe sau unui lucru o înfățișare, o formă sau un conținut nou; a transforma, a schimba, a preschimba. Numai iată că iar îi iese spinul înainte, îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos, și, prefăcîndu-și glasul, începe a căina pe fiul craiului. CREANGĂ, P. 202. Răvărsarea popoarelor nouă a prefăcut pămîntul. RUSSO, O. 83. O, an, prezis atîta, măreț, reformator.. prefă, răstoarnă și îmbunătățează. ALEXANDRESCU, P. 77. (Cu pronunțare regională) Trebuie mai întîi să ne prifacem numele; să le mai lungim. Tu, te-i chema de azi înainte Pungescovici și eu Bondicescu. ALECSANDRI, T. I 117. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «în» și arătînd rezultatul schimbării) Englezii se răzbunară prefăcînd satul în cenușă printr-un bombardament în regulă. BART, E. 321. Hîrca aceasta de babă... prefăcuse atunci pe stăpînu-său, Făt-Frumos, în purcelul cel ogîrjit, răpciugos și răpănos. CREANGĂ, P. 101. Anii prefac copilul nebunatic în omul cu mintea coaptă. RUSSO, O. A. 68. ◊ (Rar, urmat de un adjectiv sau participiu) O babă i-a zis Că Fira pe fată S-o prefacă moartă. COȘBUC, P. II 151. ◊ Refl. Fata împăratului se preface într-o păsărică și zboară nevăzută printre cinci străji. CREANGĂ, O. A. 259. Și cum îl sărută pe frunte, el se prefăcu într-o floare roșie-închisă ca vișina coaptă. EMINESCU, N. 17. ◊ Refl. pas. Mitreo, se apropie și pentru necăjită țara noastră eliberarea. Și atunci democrația va lua cîrma. Cîte se vor face și preface toate trebuiesc apărate. SADOVEANU, M. C. 125. 2. Tranz. A transforma un obiect de îmbrăcăminte, dîndu-i altă înfățișare, altă croială. Adusese o croitoreasă cu ziua, în casă, să-i prefacă o rochie neagră. C. PETRESCU, C. V. 169. 3. Refl. A simula o acțiune cu scopul de a induce în eroare pe cineva. Se prefăcea a nu înțelege că nu e dorit. VORNIC, P. 197. Împrejur satul dormea sau se prefăcea că doarme într-o liniște de mormînt. REBREANU, R. II 106. Apoi capra pornește înainte plîngînd și lupul după dînsa, prefăcîndu-se că plînge. CREANGĂ, P. 31. ◊ (Urmat de un nume predicativ) Pentru atîta lucru ai șovăit? – întrebă, prefăcîndu-se dezamăgit. VORNIC, P. 130.

A PREFÁCE prefác tranz. A face să se prefacă; a schimba; a modifica; a preschimba; a transforma. /pre- + a face

A SE PREFÁCE mă prefác intranz. 1) A căpăta o altă formă sau un alt conținut; a suferi modificări; a se schimba; a se preschimba; a se modifica; a se transforma. 2) A crea impresie falsă (pentru a induce în eroare); a simula. /pre- + a face

preface v. 1. a se transforma: s’a prefăcut în păsărică; 2. a afecta un sentiment ce nu-l are cineva: nu te mai preface. [Lat. *PERFACERE = clasic PERFICERE].

prefác, -ăcút, a -áce v. tr. (pre 2 și fac, după vsl. prĭetvoriti, refl. -iti sen saŭ numaĭ tv-, ca rom. a se face). Fac, transform, schimb: fărmăcătoarea Circe îĭ prefăcu în porcĭ (saŭ îĭ făcu porcĭ) pe tovarășiĭ luĭ Ulise. Modific, fac un lucru din altu (de ex., o haĭnă). Falsific. Îmĭ ascund starea orĭ sentimentele, afectez un sentiment pe care nu-l am: se preface (orĭ se face) bolnav, trist. – În nord prifac (ca rus. pritvoritĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prefacere s. f., g.-d. art. prefacerii; pl. prefaceri

preface (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prefac, 1 pl. prefacem, 2 pl. prefaceți; imper. 2 sg. prefă, neg. nu preface; ger. prefăcând; part. prefăcut

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREFÁCERE s. v. tălmăcire, traducere, transpunere.

PREFÁCERE s. 1. v. evoluție. 2. v. metamorfoză. 3. v. renovare. 4. v. modificare. 5. v. inovație. 6. (FON.) modificare, schimbare, transformare, trecere. (~ lui „l” intervocalic în „r” în elementele românești de origine latină.) 7. (FON.) modificare, schimbare, transformare, tratament. (~ labialelor.)

PREFACERE s. 1. devenire, dezvoltare, evoluție, modificare, schimbare, transformare. (Procesul ~.) 2. metamorfozare, metamorfoză, modificare, preschimbare, schimbare, transformare, (rar) strămutare, (înv. și pop.) mutare, prefăcătură, schimbătură, (reg.) străformare, (înv.) modificație, preobrajenie, strămutătură, transformație, (fig.) răsturnare. (A suferit o adîncă ~.) 3. modernizare, renovare, (înv.) preînnoire. (Casa veche nu suferea ~i.) 4. modificare, prelucrare, refacere, schimbare, transformare. (~ unui text.) 5. inovație, noutate, schimbare. (A introdus unele ~i.) 6. (FON.) modificare, schimbare, transformare, trecere. (~ lui „l” intervocalic în „r” în elementele românești de origine latină.) 7. (FON.) modificare, schimbare, transformare, tratament. (~ labialelor.)

prefacere s. v. TĂLMĂCIRE. TRADUCERE. TRANSPUNERE.

PREFÁCE vb. v. contraface, deghiza, face, falsifica, găti, pregăti, prepara, tălmăci, traduce, transpune, travesti.

PREFÁCE vb. 1. v. metamorfoza. 2. v. renova. 3. v. transforma. 4. a deveni, a se face, a se transforma. (Totul s-a ~ în scrum.) 5. v. modifica. 6. v. transforma. 7. (FON.) a se altera, a se modifica, a se schimba, a se transforma. („N” intervocalic s-a ~.) 8. (FON.) a se modifica, a se schimba, a se transforma, a trece. („L” intervocalic se ~ în „r” în cuvintele românești de origine latină.) 9. a (se) schimba, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ în suspine.) 10. v. simula.

preface vb. v. CONTRAFACE. DEGHIZA. FACE. FALSIFICA. GĂTI. PREGĂTI. PREPARA. TĂLMĂCI. TRADUCE. TRANSPUNE. TRAVESTI.

PREFACE vb. 1. a (se) metamorfoza, a (se) modifica; a (se) preschimba, a (se) schimba, a (se) transforma, (înv. și pop.) a (se) întoarce, a (se) muta, (înv. și reg.) a (se) închipui, (reg.) a (se) străforma, (înv.) a (se) strămuta, a (se) suci, a (se) șanja. (Orașul nostru s-a ~ radical.) 2. a moderniza, a renova, (înv. și reg.) a preînnoi. (A ~ o casă.) 3. a (se) schimba, a (se) transforma, (înv.) a (se) prăvăli. (~ marea în uscat.) 4. a deveni, a se face, a se transforma. (Totul s-a ~ în scrum.) 5. a modifica, a prelucra, a reface, a schimba, a transforma. (A ~ un text.) 6. a face, a schimba, a transforma. (Băutura, din om te ~ în neom.) 7. (FON.) a se altera, a se modifica, a se schimba, a se transforma. („N” intervocalic s-a ~.) 8. (FON.) a se modifica, a se schimba, a se transforma, a trece. („L” intervocalic se ~ în „r” în cuvintele românești de origine latină.) 9. a (se) schimba, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ în suspine.) 10. a se face, a simula, (reg.) a se marghioli, (înv.) a se fățărnici. (Se ~ că e nebun.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

prefácere, prefaceri s. f. Transformare, schimbare, refacere. ◊ Prefacere euharistică = schimbarea darurilor euharistice (pâinea și vinul) în trupul și sângele Hristos prin invocarea Duhului Sfânt, fără ca acestea să-și piardă aspectul lor văzut, act care constituie punctul final al liturghiei euharistice. – Din fr. preface.

Intrare: prefacere
prefacere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prefacere
  • prefacerea
plural
  • prefaceri
  • prefacerile
genitiv-dativ singular
  • prefaceri
  • prefacerii
plural
  • prefaceri
  • prefacerilor
vocativ singular
plural
prifacere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: preface
verb (VT614)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preface
  • prefacere
  • prefăcut
  • prefăcutu‑
  • prefăcând
  • prefăcându‑
singular plural
  • prefă
  • preface
  • prefaceți
  • prefăceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prefac
(să)
  • prefac
  • prefăceam
  • prefăcui
  • prefăcusem
a II-a (tu)
  • prefaci
(să)
  • prefaci
  • prefăceai
  • prefăcuși
  • prefăcuseși
a III-a (el, ea)
  • preface
(să)
  • prefa
  • prefăcea
  • prefăcu
  • prefăcuse
plural I (noi)
  • prefacem
(să)
  • prefacem
  • prefăceam
  • prefăcurăm
  • prefăcuserăm
  • prefăcusem
a II-a (voi)
  • prefaceți
(să)
  • prefaceți
  • prefăceați
  • prefăcurăți
  • prefăcuserăți
  • prefăcuseți
a III-a (ei, ele)
  • prefac
(să)
  • prefa
  • prefăceau
  • prefăcu
  • prefăcuseră
priface
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prefacere, prefacerisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) preface și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Casa veche nu suferise prefaceri. SADOVEANU, E. 122. DLRLC
    • format_quote Și-mi trecu în o singură clipă, pe dinaintea minții, adînca prefacere și nestatornicie a lucrurilor. HOGAȘ, M. N. 69. DLRLC
    • format_quote Îi vedea, moșule dragă, ce prefacere are să ia împărăția. CREANCĂ, P. 230. DLRLC
    • 1.1. Prefacere euharistică = schimbarea elementelor euharistice (pâinea și vinul) în trupul și sângele lui Isus prin invocarea Duhului Sfânt. DEX '09
etimologie:
  • vezi preface DEX '98 DEX '09

preface, prefacverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A da sau a lua o formă nouă, un conținut nou; a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Numai iată că iar îi iese spînul înainte, îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos, și, prefăcîndu-și glasul, începe a căina pe fiul craiului. CREANGĂ, P. 202. DLRLC
    • format_quote Răvărsarea popoarelor nouă a prefăcut pămîntul. RUSSO, O. 83. DLRLC
    • format_quote O, an, prezis atîta, măreț, reformator... prefă, răstoarnă și îmbunătățează. ALEXANDRESCU, P. 77. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Trebuie mai întîi să ne prifacem numele; să le mai lungim. Tu, te-i chema de azi înainte Pungescovici și eu Bondicescu. ALECSANDRI, T. I 117. DLRLC
    • format_quote Englezii se răzbunară prefăcînd satul în cenușă printr-un bombardament în regulă. BART, E. 321. DLRLC
    • format_quote Hîrca aceasta de babă... prefăcuse atunci pe stăpînu-său, Făt-Frumos, în purcelul cel ogîrjit, răpciugos și răpănos. CREANGĂ, P. 101. DLRLC
    • format_quote Anii prefac copilul nebunatic în omul cu mintea coaptă. RUSSO, O. A. 68. DLRLC
    • format_quote rar O babă i-a zis Că Fira pe fată S-o prefacă moartă. COȘBUC, P. II 151. DLRLC
    • format_quote Fata împăratului se preface într-o păsărică și zboară nevăzută printre cinci străji. CREANGĂ, O. A. 259. DLRLC
    • format_quote Și cum îl sărută pe frunte, el se prefăcu într-o floare roșie-închisă ca vișina coaptă. EMINESCU, N. 17. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Mitreo, se apropie și pentru necăjită țara noastră eliberarea. Și atunci democrația va lua cîrma. Cîte se vor face și preface toate trebuiesc apărate. SADOVEANU, M. C. 125. DLRLC
  • 2. tranzitiv A repara, a reface un obiect, schimbându-i (parțial sau total) aspectul, înfățișarea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Adusese o croitoreasă cu ziua, în casă, să-i prefacă o rochie neagră. C. PETRESCU, C. V. 169. DLRLC
  • 3. reflexiv A încerca (prin atitudine, comportare) să dea o impresie falsă, pentru a induce în eroare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: simula
    • format_quote Se prefăcea a nu înțelege că nu e dorit. VORNIC, P. 197. DLRLC
    • format_quote Împrejur satul dormea sau se prefăcea că doarme într-o liniște de mormînt. REBREANU, R. II 106. DLRLC
    • format_quote Apoi capra pornește înainte plîngînd și lupul după dînsa, prefăcîndu-se că plînge. CREANGĂ, P. 31. DLRLC
    • format_quote Pentru atîta lucru ai șovăit? – întrebă, prefăcîndu-se dezamăgit. VORNIC, P. 130. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.