4 intrări

61 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRAJ s. m. v. praz.

PRAF, (2, 3) prafuri, s. n. 1. Material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc.; pulbere, colb. ◊ Expr. A face (pe cineva sau ceva) praf = a) a sfărâma în bucăți; a distruge; b) (cu privire la bunuri materiale) a irosi, a cheltui fără rost; c) (fam.) a învinge pe cineva într-o discuție în contradictoriu, a-i anula argumentele; a impresiona profund (prin cele ce spune sau face); a epata. A (se) face praf și pulbere sau a (se) preface în praf = a (se) distruge complet, a nu mai rămâne nimic. A se alege praful sau nu se alege nici praful, a nu rămâne nici praf = a fi complet distrus, nimicit; a fi ucis. A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înșele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare. A se face praf pentru cineva = a-i purta cuiva o mare grijă, a face tot posibilul pentru cineva. Praful de pe tobă = nimic. 2. (De obicei urmat de determinări) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine și care sunt folosite în diferite scopuri. ◊ Praf de pușcă = pulbere formată dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf și cărbune de lemn, folosită ca explozibil. Praf de spumă = preparat care produce în contact cu apa o spumă și care se folosește pentru stingerea incendiilor. Praf de copt = preparat care se utilizează în patiserie pentru a face să crească aluaturile, prin dioxidul de carbon pe care îl degajează. Lapte praf = lapte sub formă de pulbere, obținut prin eliminarea apei din componența lui. Praf de bronz = pulbere care se amestecă cu ulei sau cu lac și formează vopsele care imită metalul. Praf de mătase = substanță cu aspect lucios, preparată din mică1 pisată, folosită la zugrăveli. Praf hidrofob = material pulverulent, neinflamabil și imputrescibil, obținut din cenușa de la termocentrale cu adaosuri de păcură, folosit pentru hidroizolări. 3. Spec. Substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere; (pop.) doză dintr-un astfel de medicament. ◊ (Arg.) Praf alb = cocaină. 4. (Pop.) Polen. [Var.: (înv. și reg.) prav s. n.] – Din sl. prachŭ.

PRAV s. n. v. praf.

PRAZ, (reg.) praji, s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum).Expr. (Fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio și-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva. ♦ Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj s. m.] – Din bg. praz.

praf sn [At: PSALT. HUR. 28v/20 / V: (îrg) prah, prau, prav, (reg) pra, praj, praure / Pl: ~uri / E: slv прахъ] 1 Material format din particule solide, foarte fine și ușoare, provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc. Si: (reg) colb, pulbere. 2 (Pgn) Orice amestec pulverulent din corpusculi care se pot menține în suspensie în aer. 3 (Îe) A face (pe cineva sau ceva) ~ (și pulbere) sau ~ și țărână (sau scrum, cenușă, fărâme etc.) A distruge complet pe cineva sau ceva Si: a nimici. 4 (D. bunuri materiale; îae) A risipi în totalitate Si: a irosi. 5 (Fam; fig; îae) A învinge pe cineva într-o discuție în contradictoriu, anulându-i toate argumentele. 6 (Fam; fig; îae) A impresiona profund pe cineva prin cele spuse sau făcute Si: a epata. 7 (Îe) A se alege ~ul (sau ~ul și pulberea, ~ul și țărâna, reg, ~ul și paradichiul etc.) (de cineva sau de ceva) sau a nu se (mai) alege (sau rămâne) nici (sau decât) ~ (sau ~ul, ~ul și pulberea etc.) A fi complet distrus, nimicit. 8 (Îae) A fi ucis. 9 (Îae) A fi complet irosit, risipit. 10-11 (Îe) A (se) face ~ și pulbere sau a (se) preface în ~ A (se) distruge complet. 12 (Îe) A da (sau a arunca cuiva cu) ~ în ochi A induce în eroare, a înșela pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât în realitate. 13 (Reg; îe) A se face ~ pentru cineva A-i purta cuiva mare grijă. 14 (Îae) A face tot posibilul pentru a ajuta pe cineva. 15 (Fam; d. oameni; îe) A face ~ A vorbi fără rost. 16 (Fam; d. oameni; îae) A spune minciuni. 17 (Fam; îae) A combate cu elemente puternice, convingătoare, hotărâtoare. 18 (Fam; pex; îae) A anula argumentele cuiva într-o discuție Si: a desființa. 19 (Fam; îae) A uimi prin argumentație, judecată, cunoștințe etc. 20 (Fam; îs) ~ul de pe tobă Nimic. 21 (Rar; îlv) A trage un ~ (cuiva) A mustra. 22 (Rar; îal) A critica. 23 (Fam; îe) A o face ~ A nu realiza nimic. 24 (Fam; îae) A suferi un eșec. 25 (Pan; cu determinări care arată materia) Materie solidă redusă la starea de particule foarte fine, care are diferite utilizări. 26 (Îs) ~ de bronz Pulbere metalică, având culori și jocuri de lumini variate, fabricată din metale simple sau din aliaje care, în amestec cu ulei sau cu lac, formează vopsele ce imită metalul. 27 (Îs) ~ de spumă (sau spumant) Amestec de pulberi de bicarbonat de sodiu, de saponină și de sulfat de aluminiu, sau acid oxalic, care în contact cu apa, produce o spumă folosită pentru stingerea incendiilor. 28 (Îs) ~ de strănutat (sau, înv, strănutător) Substanță pulverulentă iritantă care provoacă strănutul. 29 (Îs) ~ de copt Preparat chimic sub formă de pulbere, care în contact cu umezeala sau cu căldura, degajă bioxid de carbon și care este folosit în patiserie pentru a face să crească aluatul. 30 (Îs) ~ de mătase Substanță cu aspect lucios, preparată din mică pisată, folosită la zugrăveli. 31 (Îs) ~ de lipit Material pulverulent format dintr-o anumită substanță sau dintr-un amestec, folosit la lipituri și la sudură pentru a împiedica formarea oxizilor. 32 (Îs) ~ hidrofob Pulbere neinflamabilă, imputrescibilă în contact cu apa, obținută din cenușa de la termocentrale mici cu un adaos de păcură, folosită pentru hidroizolări. 33 (Îs) Lapte ~ Lapte sub formă de pulbere, obținut prin eliminarea apei din componența lui. 34 (Precedat de arn „un”) Cantitate mică dintr-o materie care se prezintă sub formă de pulbere. 35 (Șîs ~ de pușcă, înv, ~ de tun) Substanță pulverulentă formată dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf și cărbune de lemn, folosită ca explozibil, mai ales la armele de foc Si: (pop) iarbă, (îvr) prăvărie. 36 (Îe) Miroase a ~ de pușcă Se simte atmosfera de război, de lupte armate. 37-38 (Spc) Substanță (medicamentoasă sau) toxică în formă de pulbere. 39 Doză dintr-o astfel de substanță. 40 (Rar; îs) ~ alb Cocaină. 41 (Pop) Polen1 (1). 42 (Bot; reg; îc) ~ul-strigoilor Brădișor (Lycopodium clavatum).

praz sm [At: DOSOFTEI, ap. HEM 1071 / V: (înv) praș, (reg) praj sn / Pl: ~aji / E: bg праз] 1 Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă cu frunzele lungi, lanceolate și cu bulb cărnos Si: (reg) ai, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii, hașmă, horceag, poroaică, poroi, pur (Albium porrum). 2 (Fam; îe) (Adio și-)un ~ verde Nu-mi pasă că pleci! 3 (Fam; îe) A mânca ~ A spune minciuni. 4 Mâncare pregătită din tulpină de praz (1). 5 (Bot; reg; șîs ~ul iepurelui) Aiul șarpelui (Allium scorodoprasum). corectată

PRAF, (2, 3) prafuri, s. n. 1. Material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc.; pulbere, colb. ◊ Expr. A face (pe cineva sau ceva) praf = a) a sfărâma în bucăți; a distruge; b) (cu privire la bunuri materiale) a irosi, a cheltui fără rost; c) (fam.) a învinge pe cineva într-o discuție în contradictoriu, a-i anula argumentele; a impresiona profund (prin cele ce spune sau face); a epata. A (se) face praf și pulbere sau a (se) preface în praf = a (se) distruge complet, a nu mai rămâne nimic. A se alege praful sau nu se alege nici praful, a nu rămâne nici praf = a fi complet distrus, nimicit; a fi ucis. A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înșele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare. A se face praf pentru cineva = a-i purta cuiva o mare grijă, a face tot posibilul pentru cineva. Praful de pe tobă = nimic. 2. (De obicei urmat de determinări) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine și care sunt folosite în diferite scopuri. ◊ Praf de pușcă = pulbere formată dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf și cărbune de lemn, folosită ca explozibil. Praf de spumă = preparat care produce în contact cu apa o spumă și care se folosește pentru stingerea incendiilor. Praf de copt = preparat care se întrebuințează în patiserie pentru a face să crească aluaturile, prin bioxidul de carbon pe care îl degajează. Lapte praf = lapte sub formă de pulbere, obținut prin eliminarea apei din componența lui. Praf de bronz = pulbere care se amestecă cu ulei sau cu lac și formează vopsele care imită metalul. Praf de mătase = substanță cu aspect lucios, preparată din mică1 pisată, folosită la zugrăveli. Praf hidrofob = material pulverulent, neinflamabil și imputrescibil, obținut din cenușa de la termocentrale cu adaosuri de păcură, folosit pentru hidroizolări. 3. Spec. Substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere; (pop.) doză dintr-un astfel de medicament. ◊ (Arg.) Praf alb = cocaină. 4. (Pop.) Polen. [Var.: (înv. și reg.) prav s. n.] – Din sl. prachŭ.

PRAZ, praji, s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum).Expr. (Fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio și-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva. ♦ Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj s. m.] – Din bg. praz.

PRAF, (3) prafuri, s. n. 1. Materie formată din particule solide foarte mici, care pot fi antrenate în mișcare sau pot sta în suspensie în aer, gaz, provenite din fărîmițarea naturală a unor corpuri solide, (mai ales a rocilor din scoarța pămîntului), din unele procese biologice ale viețuitoarelor sau din uzura unor obiecte și care pot fi purtate prin aer sau se depun pe suprafața lucrurilor; pulbere, colb. Norul de praf care-i înconjurase o clipă, înecăcios, rărindu-se ca o ceață, se născu iarăși sub roțile căruței. DUMITRIU, N. 224. Oamenii merseră repede prin praful moale ca vata al șoselei. SADOVEANU, O. III 197. Dete de niște porți încuiate, pline de praf și de păianjeni. ISPIRESCU, L. 359. ◊ Fig. Și îndată... se mișcă, își scutură praful singurătății. SADOVEANU, O. VII 201. Razele soarelui își scutură, tremurînd, praful de aur în aer. GÎRLEANU, L. 38. ◊ Expr. A face (pe cineva sau ceva) praf = a sfărîma în bucăți, a ucide; (cu privire la bunuri materiale) a irosi, a cheltui; fig. (familiar, cu privire la persoane) a învinge pe cineva într-o discuție, a reduce pe adversar la tăcere, a-i anula argumentele. În cîțiva ani... a făcut praf moșia. GALAN, B. I 71. Dar eu pe tine te credeam făcut praf acolo la căruțe. CAMIL PETRESCU, U. N. 370. S-a înfuriat în așa hal, încît și-a făcut praf monoclul de dușumea. POPA, V. 206. A (se) face praf și pulbere sau (mai rar) a se preface în praf = a se distruge, a se sfărîma, a se nimici; (cu privire la ființe) a fi ucis, zdrobit. [Calul] zboară cu dînsul în înaltul cerului și apoi, dîndu-i drumul de acolo, se face spînul pînă jos praf și pulbere. CREANGĂ, O. A. 265. De ce nu pot în praf a mă preface? EMINESCU, O. IV 79. A se alege praful (a nu se alege nici praful sau a nu rămîne nici praf) = a fi zdrobit, sfărîmat; a nimici cu desăvîrșire; (fiind vorba despre ființe) ucis. Dete brînci fiului acestui împărat din vîrful turnului și nici praful nu se alese de dînsul. ISPIRESCU, U. 70. Într-un secol fără patimi, nu va rămînea nici praf Din durere, din robie, din ruină și din jaf. BELDICEANU, P. 126. A arunca praf în ochii cuiva = a înșela pe cineva, căutînd să-i dai iluzia că lucrurile sînt altfel decît în realitate. 2. Material solid sub formă de particule foarte mici, utilizat în diferite scopuri. Oleacă de necaz și spaimă degeaba nu strică din cînd în cînd: e ca un praf de piper peste o mîncare prea dulce. CARAGIALE, O. VII 19. O crestezi de-a curmezișul cu cuțitul pe amîndouă laturile; o presări cu praf de sare; o pui pe un grătar. ODOBESCU, S. I 464. Praf de pușcă = pulbere formată dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf și cărbune de lemn, folosită ca explozibil. Sînt suflet blestemat, întîmplările mă cheamă unde miroase a sînge și a praf de pușcă. SADOVEANU, O. I 422. Cînd aprinzi praf de pușcă e totuna dacă ai cît încape într-un degetar ori ai zece vagoane. POPA, V. 211. A dat o ploaie mare, de a muiat praful cel de pușcă. HASDEU, I. V. 154. Praf de spumă = preparat care produce spumă în contact cu apa și care se folosește pentru stingerea incendiilor. Praf de copt = preparat care degajă bioxid de carbon și care se întrebuințează în patiserie pentru a face să crească aluaturile. Lapte praf = lapte sub formă de pulbere, obținut prin eliminarea totală a apei din componența lui. Praf de bronz = pulbere metalică (de culori diferite) care se amestecă cu ulei sau cu lac și formează vopsele care imită metalul. Praf alb = cocaină. Schimbase morfina pe praful alb, fiindcă era mai ușor de găsit. C. PETRESCU, C. V. 313. 3. (Adesea la pl.) Substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere; (popular) doză de medicament în formă de pulbere. Vă îndopau cu prafuri amare și cu ceaiuri neîndulcite. PAS, Z. I 217. – Variantă: prav (EMINESCU, O. I 36, CONTEMPORANUL, II 219, RUSSO, S. 128) s. n.

PRAZ, praji, s. m. Plantă erbacee din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică înaltă, cu frunze lungi și late; e cultivată ca plantă comestibilă (Allium porrum). De altă parte, cîteva înguste brazde de fasole, de praz și de legumă. ODOBESCU, S.I 148. Frunzuliță foi de praz, Numai Golea mi-a rămas! PĂSCULESCU, L. P. 270. Prăjii se cumpără din tîrg ori de la bulgării. ȘEZ. VIII 36. ◊ Expr. (Familiar) A mînca praz = a spune neadevăruri. Adio și-un praz verde, se spune pentru a da cuiva să înțeleagă că prezența lui nu mai este dorită.

PRAF ~uri n. 1) la sing. Material solid transformat în particule foarte mici și fine; pulbere; pudră. ◊ ~ radioactiv praf care se formează în urma exploziilor nucleare, răspândindu-se la mari distanțe. A face ~ (pe cineva sau ceva) a) a face să nu mai existe; a nimici; a distruge; b) a supune unei critici necruțătoare. A face ~ și pulbere a nimici; a distruge. A arunca ~ în ochii cuiva a încerca să amăgească pe cineva, prezentându-i situația altfel decât e în realitate. 2) Substanță pulverulentă având diferite întrebuințări. ~ de dinți. ~ de pușcă. 3) Medicament în formă de materie pulverulentă. /<sl. prahu

arată toate definițiile

Intrare: Praj
nume propriu (I3)
  • Praj
Intrare: Praj
nume propriu (I3)
  • Praj
Intrare: praf
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • praf
  • praful
  • prafu‑
plural
  • prafuri
  • prafurile
genitiv-dativ singular
  • praf
  • prafului
plural
  • prafuri
  • prafurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prav
  • pravul
  • pravu‑
plural
  • pravuri
  • pravurile
genitiv-dativ singular
  • prav
  • pravului
plural
  • pravuri
  • pravurilor
vocativ singular
plural
prah
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
praj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prau
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
praure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: praz
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • praz
  • prazul
  • prazu‑
plural
  • praji
  • prajii
genitiv-dativ singular
  • praz
  • prazului
plural
  • praji
  • prajilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • praj
  • prajul
  • praju‑
plural
  • praji
  • prajii
genitiv-dativ singular
  • praj
  • prajului
plural
  • praji
  • prajilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • praș
  • prașul
plural
  • prași
  • prașii
genitiv-dativ singular
  • praș
  • prașului
plural
  • prași
  • prașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

praf prav prah praj prau praure

  • 1. (numai) singular Material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: colb pulbere diminutive: prăfuleț attach_file 5 exemple
    exemple
    • Norul de praf care-i înconjurase o clipă, înecăcios, rărindu-se ca o ceață, se născu iarăși sub roțile căruței. DUMITRIU, N. 224.
      surse: DLRLC
    • Oamenii merseră repede prin praful moale ca vata al șoselei. SADOVEANU, O. III 197.
      surse: DLRLC
    • Dete de niște porți încuiate, pline de praf și de păianjeni. ISPIRESCU, L. 359.
      surse: DLRLC
    • figurat Și îndată... se mișcă, își scutură praful singurătății. SADOVEANU, O. VII 201.
      surse: DLRLC
    • figurat Razele soarelui își scutură, tremurînd, praful de aur în aer. GÎRLEANU, L. 38.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A face (pe cineva sau ceva) praf = a sfărâma în bucăți.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: distruge ucide attach_file 3 exemple
      exemple
      • În cîțiva ani... a făcut praf moșia. GALAN, B. I 71.
        surse: DLRLC
      • Dar eu pe tine te credeam făcut praf acolo la căruțe. CAMIL PETRESCU, U. N. 370.
        surse: DLRLC
      • S-a înfuriat în așa hal, încît și-a făcut praf monoclul de dușumea. POPA, V. 206.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A face (pe cineva sau ceva) praf = (cu privire la bunuri materiale) a cheltui fără rost.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cheltui irosi
    • 1.3. expresie familiar A face (pe cineva sau ceva) praf = a învinge pe cineva într-o discuție în contradictoriu, a-i anula argumentele; a impresiona profund (prin cele ce spune sau face).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: epata
    • 1.4. expresie A (se) face praf și pulbere sau a (se) preface în praf = a (se) distruge complet, a nu mai rămâne nimic.
      exemple
      • De ce nu pot în praf a mă preface? EMINESCU, O. IV 79.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. (Cu privire la ființe) A fi ucis, zdrobit.
        exemple
        • [Calul] zboară cu dînsul în înaltul cerului și apoi, dîndu-i drumul de acolo, se face spînul pînă jos praf și pulbere. CREANGĂ, O. A. 265.
          surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A se alege praful sau nu se alege nici praful, a nu rămâne nici praf = a fi complet distrus, nimicit; a fi ucis.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Dete brînci fiului acestui împărat din vîrful turnului și nici praful nu se alese de dînsul. ISPIRESCU, U. 70.
        surse: DLRLC
      • Într-un secol fără patimi, nu va rămînea nici praf Din durere, din robie, din ruină și din jaf. BELDICEANU, P. 126.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înșele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: amăgi înșela (amăgi)
    • 1.7. expresie A se face praf pentru cineva = a-i purta cuiva o mare grijă, a face tot posibilul pentru cineva.
      surse: DEX '09
    • 1.8. expresie Praful de pe tobă = nimic (adv.)
      surse: DEX '09
    • 1.9. Praf radioactiv = praf care se formează în urma exploziilor nucleare, răspândindu-se la mari distanțe.
      surse: NODEX
  • 2. (De obicei urmat de determinări) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine și care sunt folosite în diferite scopuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Oleacă de necaz și spaimă degeaba nu strică din cînd în cînd: e ca un praf de piper peste o mîncare prea dulce. CARAGIALE, O. VII 19.
      surse: DLRLC
    • O crestezi de-a curmezișul cu cuțitul pe amîndouă laturile; o presări cu praf de sare; o pui pe un grătar. ODOBESCU, S. I 464.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Praf de pușcă = pulbere formată dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf și cărbune de lemn, folosită ca explozibil.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Sînt suflet blestemat, Întîmplările mă cheamă unde miroase a sînge și a praf de pușcă. SADOVEANU, O. I 422.
        surse: DLRLC
      • Cînd aprinzi praf de pușcă e totuna dacă ai cît încape într-un degetar ori ai zece vagoane. POPA, V. 211.
        surse: DLRLC
      • A dat o ploaie mare, de a muiat praful cel de pușcă. HASDEU, I. V. 154.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Praf de spumă = preparat care produce în contact cu apa o spumă și care se folosește pentru stingerea incendiilor.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.3. Praf de copt = preparat care se utilizează în patiserie pentru a face să crească aluaturile, prin dioxidul de carbon pe care îl degajează.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.4. Lapte praf = lapte sub formă de pulbere, obținut prin eliminarea apei din componența lui.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.5. Praf de bronz = pulbere care se amestecă cu ulei sau cu lac și formează vopsele care imită metalul.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.6. Praf de mătase = substanță cu aspect lucios, preparată din mică pisată, folosită la zugrăveli.
      surse: DEX '09
    • 2.7. Praf hidrofob = material pulverulent, neinflamabil și imputrescibil, obținut din cenușa de la termocentrale cu adaosuri de păcură, folosit pentru hidroizolări.
      surse: DEX '09
  • 3. prin specializare Substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere; (popular) doză dintr-un astfel de medicament.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Vă îndopau cu prafuri amare și cu ceaiuri neîndulcite. PAS, Z. I 217.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

praz Allium porrum praj praș

  • 1. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum).
    exemple
    • Pe altă parte, cîteva înguste brazde de fasole, de praz și de legumă. ODOBESCU, S.I 148.
      surse: DLRLC
    • Frunzuliță foi de praz, Numai Golea mi-a rămas! PĂSCULESCU, L. P. 270.
      surse: DLRLC
    • Prăjii se cumpără din tîrg ori de la bulgării. ȘEZ. VIII 36.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar A mânca praz = a spune minciuni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie familiar Adio și-un praz verde = se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: