2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

POGAN, -Ă, pogani, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre ființe) Mare, voinic, vânjos. 2. (Despre stări, acțiuni) Intens, în toi; strașnic, grozav. 3. (Despre oameni) Urât, slut, hidos. ♦ Fără milă, rău, crud. ♦ (Adverbial) Stâlcit, stricat. [Acc. și: pogan] – Din sl. poganŭ, magh. pogány.

POGAN, -Ă, pogani, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre ființe) Mare, voinic, vânjos. 2. (Despre stări, acțiuni) Intens, în toi; strașnic, grozav. 3. (Despre oameni) Urât, slut, hidos. ♦ Fără milă, rău, crud. ♦ (Adverbial) Stâlcit, stricat. [Acc. și: pogan] – Din sl. poganŭ, magh. pogány.

pogan, ~ă [At: PRAV. GOV. 134v/14 / A și: pogan / V: (rar) ~gon, (îrg) ~găn / Pl: ~i, ~e / E: slv поганъ, mg pogány] 1-2 a (Îrg) (Om) păgân. 3 a (Reg; d. oameni) Iute la mânie Si: arțăgos, furios. 4 a (Reg; d. oameni) Fără milă Si: aprig, crud, cumplit, rău, (înv) câinos, crâncen. 5 sf (Mar) Ciudă. 6 sm (Olt; spc) Copil rău. 7 sma (Ban) Drac. 8 a (Reg; d. ființe) Urât. 9 a (Reg; d. ființe) Slut. 10 av Urât. 11 av Grosolan. 12 a (Trs) Aftă. 13 sf (Reg) Boală de vite, probabil febră aftoasă. 14 a (Reg; d. oameni) Mare. 15 a (Reg; pex; d. ființe) Puternic. 16 a (Trs) Care are mare putere de muncă. 17 a (Trs) Care lucrează mult Si: harnic. 18 a (Trs; Ban; d. stări, acțiuni, fenomene ale naturii etc.) Intens. 19 a (Trs; Ban; d. acțiuni, fenomene ale naturii etc.) Care este în plină desfășurare, în toi Si: grozav, strașnic. 20 a (Trs; Ban; d. anotimpuri, perioade de timp etc.) Cu o vreme foarte rea. 21 a (Reg) Murdar. 22 a (Reg) Spurcat. 23 sm (Reg) Om prost.

POGAN, -Ă, pogani, -e, adj. (Transilv.) 1. (Despre ființe) Mare, puternic, voinic; grozav, groaznic. Se duce el zmeul c-o falcă-n cer, cu alta-n pămint, de gîndeai că are să se prăpădească lumea, atît era de pogan. La TDRG. ♦ (Rar) Cîinos, fără milă. Domnul la care a slujit tata e atît de pogan, de-a omorît și pre tata și pre mama. RETEGANUL, P. V 46. 2. (Despre stări, acțiuni) Intens, în toi; strașnic, cumplit. Numai de nutreț și de vite le era vorba și de iarna cea pogană. AGÎRBICEANU, S. P. 29. Cînd era veselia mai pogană, Ileana iese afară, se duce la tăietor. RETEGANUL, P. I 58. ◊ (Adverbial) Cîinele începu a lătra mai pogan decît la lupi. RETEGANUL, P. III 3. 3. (Mold.; despre oameni) Urît, slut. O știu... că sînt pogan, că mi-i silă de mine singur. La TDRG. Multe fete erau în mahala; dar nu-i plăceau... pe urmă-s și pogane. CONTEMPORANUL, VII 483. Niște oameni urîți și pogani mergeau în urma mea. ȘEZ. II 161. ♦ (Adverbial) Stîlcit, stricat. Dar apoi și de vorbit. se vede că vorbim pogan. CREANGĂ, A. 91. – Accentuat și: pogan.

pògan a. și adv. Mold. și Tr. slut, tare urît: se vede că vorbim pogan și rău de tot CR. [Serb. POGAN, spurcat, murdar, lit. păgân (v. pângări)].

pógan, -ă adj. (sîrb. pógan, vsl. poganŭ, păgîn, spurcat, d. lat. pagánus. V. păgîn, pîngăresc). Slut, urît: om pogan, vorbă pogană. Adv. A vorbi pogan.

pogăn, ~ă a vz pogan

pogon2, ~ă a vz pogan

Ortografice DOOM

pogan (reg.) adj. m., pl. pogani; f. poga, pl. pogane

pogan (reg.) adj. m., pl. pogani; f. pogană, pl. pogane

pogan adj. m., pl. pogani; f. sg. pogană, pl. pogane

Enciclopedice

POGAN magh. pogany „păgîn”. 1. Pogan s.;. Pogănești ss., ard. 2. Prin etim. populară: Pogonești numele cîtorva sate moldovenești; 1-2 din n. de persoană.

Pogan v. Păgîn 2 a.

Sinonime

POGAN adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.

POGAN adj. v. colosal, diform, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, hidos, hâd, infernal, înfiorător, îngrozitor, înspăimântător, monstruos, năprasnic, necredincios, păgân, pocit, puternic, respingător, robust, schimonosit, slut, solid, strașnic, strâmb, tare, teribil, urât, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.

pogan adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CÎINOS. CRÎNCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NECRUȚĂTOR. NEIERTĂTOR. NEÎMBLÎNZIT. NEÎNDUPLECAT. NEÎNDURAT. NEÎNDURĂTOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RĂU. SĂLBATIC. SÎNGEROS. VIOLENT.

pogan adj. v. COLOSAL. DIFORM. EXTRAORDINAR. FENOMENAL. FORMIDABIL. GROAZNIC. GROZAV. HIDOS. HÎD. INFERNAL. ÎNFIORĂTOR. ÎNGROZITOR. ÎNSPĂIMÎNTĂTOR. MONSTRUOS. NĂPRASNIC. NECREDINCIOS. PĂGÎN. POCIT. PUTERNIC. RESPINGĂTOR. ROBUST. SCHIMONOSIT. SLUT. SOLID. STRAȘNIC. STRÎMB. TARE. TERIBIL. URÎT. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. ZDRAVĂN.

Regionalisme / arhaisme

pogán, -ă, pogani, -e, adj. (reg.) 1. Mare, voinic: „Și cum s-o uitat, o văzut alt zmău și mai mare și pogan” (Bilțiu, 2007: 60). 2. Puternic: „Și unde nu se pornește un vânt, de era să ne ridice și pe noi și oile și coliba, pe toți, așa era de mare și de pogan” (Bilțiu, 1999: 186). – Din sl. poganŭ, magh. pogány (DEX, MDA).

pogan, -ă, pogani, -e, adj. – (reg.) 1. Mare, voinic, vânjos. 2. Crud, rău, fără milă. – Din sl. poganŭ, magh. pogány (Scriban, DEX, MDA).

pogan, -ă, adj. – 1. Mare, voinic, vânjos. 2. Crud, rău, fără milă. – Din sl. poganŭ, magh. pogány.

Intrare: Pogan
Pogan nume propriu
nume propriu (I3)
  • Pogan
Intrare: pogan
pogan adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pogan
  • poganul
  • poganu‑
  • poga
  • pogana
plural
  • pogani
  • poganii
  • pogane
  • poganele
genitiv-dativ singular
  • pogan
  • poganului
  • pogane
  • poganei
plural
  • pogani
  • poganilor
  • pogane
  • poganelor
vocativ singular
plural
pogăn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pogan, pogaadjectiv

regional
  • 1. Despre ființe: groaznic, grozav, mare, puternic, voinic, vânjos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se duce el zmeul c-o falcă-n cer, cu alta-n pămint, de gîndeai că are să se prăpădească lumea, atît era de pogan. La TDRG. DLRLC
  • 2. (Despre stări, acțiuni) În toi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Numai de nutreț și de vite le era vorba și de iarna cea pogană. AGÎRBICEANU, S. P. 29. DLRLC
    • format_quote Cînd era veselia mai pogană, Ileana iese afară, se duce la tăietor. RETEGANUL, P. I 58. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cîinele începu a lătra mai pogan decît la lupi. RETEGANUL, P. III 3. DLRLC
  • 3. Despre oameni: hidos, slut, urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O știu... că sînt pogan, că mi-i silă de mine singur. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Multe fete erau în mahala; dar nu-i plăceau... pe urmă-s și pogane. CONTEMPORANUL, VII 483. DLRLC
    • format_quote Niște oameni urîți și pogani mergeau în urma mea. ȘEZ. II 161. DLRLC
    • 3.1. Fără milă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Domnul la care a slujit tata e atît de pogan, de-a omorît și pre tata și pre mama. RETEGANUL, P. V 46. DLRLC
    • 3.2. (și) adverbial Stricat, stâlcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dar apoi și de vorbit... se vede că vorbim pogan. CREANGĂ, A. 91. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.