2 intrări

  • plăsea prăsea plăsală plesă pleste prăsa prăsauă prăsă presauă presea
  • pleașcă

52 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pleste sfp vz plăsea

PLĂSEÁ, plăsele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. mâner. 2. (Neobișnuit) Șild. [Var.: prăseá s. f.] – Plasă1 + suf. -ea.

PLĂSEÁ, plăsele, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți de metal, de os, de lemn etc. care acoperă mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. mâner. 2. (Neobișnuit) Șild. [Var.: prăseá s. f.] – Plasă1 + suf. -ea.

PLEÁȘCĂ, plești, s. f. 1. (Pop. și fam.) Câștig neașteptat (de obicei nemeritat) obținut fără muncă; chilipir. ◊ Loc. adv. De (sau pe) pleașcă = de pomană, fără bani. 2. (Înv.) Pradă (de război), jaf, captură; rechiziție. – Din bg., sb. pljačka.

PRĂSEÁ s. f. v. plăsea.

plăsea sf [At: IORGA, S. D. IV, 69 / V: pră~, (îvr) plasă, (reg) plasa, ~sa, ~sală, pleasă, plesă, pleste sfp, prăsa, prăsauă, prăsă, presauă, presea / Pl: ~ele, (reg) ~săli / E: plasă1 + -ea] (Mpl) 1 Înveliș de lemn, de os, de baga etc. care acoperă mânerul unui cuțit, briceag, pumnal etc. 2 Fiecare dintre cele două părți din care se compune mânerul unui cuțit, briceag etc. 3 (Pgn) Mâner al cuțitului, briceagului, pumnalului etc. 4 (Rar; îlv) A i se mișca (cuiva) ~elele A muri. 5 (Dlg) Matcă. 6 (Reg; îf pleasă) Fiecare dintre cei doi montanți ai unei scări. 7 (Reg) Braț al vatalei la războiul de țesut. 8 (Îvr) Placă mică de metal sau de material plastic, care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși, ferestre, sertare etc. pentru a proteja gaura cheii Si: (reg) șild. 9 (Nob) Ramă la ochelari. 10 (Gmț; îf prăsea) Dinte.

pleașcă2 sf [At: CHEST. II, 125/110, 182 / Pl: ? / E: cf plașcă1] (Mol) Bucată de lemn sau de fier cu care se umple o scobitură a unei bârne strâmbe sau care se adaugă pentru a întări o grindă slabă ori pentru a prelungi o bârnă scurtă.

pleașcă1 [At: BOLLIAC, ap. TDRG / V: (înv) plașcă, plească / Pl: plășci, plașce / E: bg плячка] 1 sf (Înv) Captură de război Si: jaf, pradă. 2 sf (Înv) Rechiziție. 3 sf (Înv; pex) Ceea ce se ia prin rechiziție. 4 sf (Înv; îlv) A face ~ A jefui. 5 sf (Pfm) Noroc neașteptat Si: chilipir. 6 sf (Pfm; ccr) Ceea ce se obține prin noroc, prin chilipir, pe gratis sau extrem de convenabil. 7 sf (Îe) A umbla în (sau cu, după) ~ ori a căuta ~ A umbla după situații avantajoase. 8 av (Înv) Pe nemuncite Si: degeaba, gratis. 9 av (Înv) În schimbul unui preț extrem de convenabil. 10 av (Pex) Aproape pe gratis.

arată toate definițiile

Intrare: plăsea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăsea
  • plăseaua
plural
  • plăsele
  • plăselele
genitiv-dativ singular
  • plăsele
  • plăselei
plural
  • plăsele
  • plăselelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăsea
  • prăseaua
plural
  • prăsele
  • prăselele
genitiv-dativ singular
  • prăsele
  • prăselei
plural
  • prăsele
  • prăselelor
vocativ singular
plural
plăsală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plesă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pleașcă
pleașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F87)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleașcă
  • pleașca
plural
  • plești
  • pleștile
genitiv-dativ singular
  • plești
  • pleștii
plural
  • plești
  • pleștilor
vocativ singular
plural
pleașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F14)
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleașcă
  • pleașca
plural
  • plește
  • pleștele
genitiv-dativ singular
  • plește
  • pleștei
plural
  • plește
  • pleștelor
vocativ singular
plural