2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PILDUÍRE, pilduiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) pildui și rezultatul ei; povestire cu tâlc. ♦ Pedeapsă (aspră). – V. pildui.

PILDUÍRE, pilduiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) pildui și rezultatul ei; povestire cu tâlc. ♦ Pedeapsă (aspră). – V. pildui.

pilduire sf [At: (a. 1826) URICARIUL, I, 381/7 / Pl: ~ri / E: pildui] 1 Vorbire pe ocolite, folosind anumite simboluri sau alegorii. 2 Povestire a unor pilde (1). 3 (Pex) Pildă (1). 4 (Pex) Fabulă. 5 Simbolizare. 6 Imitare a unui model oferit de cineva sau de ceva. 7 (Înv) Model. 8 Învățare a cuiva prin oferirea unor exemple. 9 (Înv) Exemplificare. 10 Pedepsire cu asprime, pentru a servi ca exemplu și altora. 11 (Înv) Pedeapsă.

PILDUÍRE, pilduiri, s. f. Acțiunea de a (se) pildui și rezultatul ei. 1. Povestire cu tîlc. V. pildă (2). Mămucuță, dacă-mi tot tragi cu pilduirile... eu mă duc! CAMILAR, N. II 269. 2. (Rar) Pedeapsă aspră. Denunțăm... faptul mișelesc al celor trei felceri... și cerem pilduire severă. CARAGIALE, M. 91.

pilduíre f. Pildă, exemplu, aluziune, parabolă.

PILDUÍ, pilduiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau de la ceva; a trage o învățătură. ♦ Tranz. A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pildă + suf. -ui.

pildui [At: CANTEMIR, IST. 300 / Pzi: ~esc / E: pildă + -ui] 1 vi (Îdt) A spune ceva pe ocolite, folosind anumite simboluri sau alegorii Si: (înv) a pildi (1). 2 vi (Pex) A spune pilde (1) Si: (înv) a pildi (2). 3 vt A simboliza ceva Si: a semnifica. 4 vr (Înv) A lua model de la cineva Si: a imita. 5 vr A trage o învățătură din ceva sau de la cineva. 6 vt (Rar; c. i. oameni) A învăța sau a îndruma prin exemple. 7 vt (Înv) A pedepsi aspru, pentru a servi ca exemplu și altora. 8 vt (Rar) A ilustra. 9 vrr (Reg) A se bănui reciproc de ceva Si: a se suspecta.

PILDUÍ, pilduiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o învățătură. ♦ Tranz. A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pildă + suf. -ui.

PILDUÍ, pilduiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit și arhaizant) 1. A învăța pe cineva prin exemple bune. L-au pilduit. prin atîtea și atîtea vii dovezi a facerilor sale de bine. DRĂGHICI, R. 115. ♦ Refl. A lua pildă de la cineva, a trage învățătură din ceva. Din aceasta dar vă puteți pildui feții miei, cită vătămare aduce lenevirea la om. DRĂGHICI, R. 157. 2. A aplica cuiva o pedeapsă severă (spre a servi drept pildă și altora). S-a repezit cu pumnii-ncleștați, s-o pilduiască; dar musafirii s-au pus la mijloc și l-au oprit. CARAGIALE, O. III 36.

A SE PILDUÍ mă ~iésc intranz. înv. A lua pildă de la cineva; a trage învățătură. /pildă + suf. ~ui

A PILDUÍ ~iésc tranz. 1) A supune unei pedepse (spre a fi de învățătură pentru alții). 2) rar A ilustra prin pilde; a exemplifica. /pildă + suf. ~ui

pilduì v. 1. a da de pildă, a lua pildă; 2. a învăța minte: i-aș pildui eu strașnic CAR.

pilduĭésc v. tr. (d. pildă). Rar. Exemplific. Pedepsesc ca să rămîĭe ca pildă. V. intr. Vorbesc în pilde, în parabole. Servesc ca pildă. V. refl. A se pildui de la cineva, a lua pildă de la cineva, a-l imita.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pilduíre (înv.) s. f., g.-d. art. pilduírii; pl. pilduíri

pilduíre s. f., g.-d. art. pilduírii; pl. pilduíri

pilduí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pilduiésc, imperf. 3 sg. pilduiá; conj. prez. 3 pilduiáscă

pilduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pilduiésc, imperf. 3 sg. pilduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pilduiáscă

pilduesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PILDUÍRE s. v. condamnare, exemplificare, exemplu, ilustrare, model, osândă, pedeapsă, pildă, sancțiune.

pilduire s. v. CONDAMNARE. EXEMPLIFICARE. EXEMPLU. ILUSTRARE. MODEL. OSÎNDĂ. PEDEAPSĂ. PILDĂ. SANCȚIUNE.

PILDUÍ vb. v. exemplifica, ilustra, imita.

arată toate definițiile

Intrare: pilduire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pilduire
  • pilduirea
plural
  • pilduiri
  • pilduirile
genitiv-dativ singular
  • pilduiri
  • pilduirii
plural
  • pilduiri
  • pilduirilor
vocativ singular
plural
Intrare: pildui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pildui
  • pilduire
  • pilduit
  • pilduitu‑
  • pilduind
  • pilduindu‑
singular plural
  • pilduiește
  • pilduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pilduiesc
(să)
  • pilduiesc
  • pilduiam
  • pilduii
  • pilduisem
a II-a (tu)
  • pilduiești
(să)
  • pilduiești
  • pilduiai
  • pilduiși
  • pilduiseși
a III-a (el, ea)
  • pilduiește
(să)
  • pilduiască
  • pilduia
  • pildui
  • pilduise
plural I (noi)
  • pilduim
(să)
  • pilduim
  • pilduiam
  • pilduirăm
  • pilduiserăm
  • pilduisem
a II-a (voi)
  • pilduiți
(să)
  • pilduiți
  • pilduiați
  • pilduirăți
  • pilduiserăți
  • pilduiseți
a III-a (ei, ele)
  • pilduiesc
(să)
  • pilduiască
  • pilduiau
  • pildui
  • pilduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pilduire

  • 1. învechit Acțiunea de a (se) pildui și rezultatul ei; povestire cu tâlc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Mămucuță, dacă-mi tot tragi cu pilduirile... eu mă duc! CAMILAR, N. II 269.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Pedeapsă (aspră).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pedeapsă attach_file un exemplu
      exemple
      • Denunțăm... faptul mișelesc al celor trei felceri... și cerem pilduire severă. CARAGIALE, M. 91.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi pildui
    surse: DEX '98 DEX '09

pildui învechit

  • 1. reflexiv A lua model, exemplu de la cineva sau de la ceva; a trage o învățătură.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: imita attach_file un exemplu
    exemple
    • Din aceasta dar vă puteți pildui feții miei, cîtă vătămare aduce lenevirea la om. DRĂGHICI, R. 157.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • L-au pilduit. prin atîtea și atîtea vii dovezi a facerilor sale de bine. DRĂGHICI, R. 115.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • S-a repezit cu pumnii-ncleștați, s-o pilduiască; dar musafirii s-au pus la mijloc și l-au oprit. CARAGIALE, O. III 36.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Pildă + sufix -ui.
    surse: DEX '09 DEX '98