14 definiții pentru pildui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PILDUI, pilduiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau de la ceva; a trage o învățătură. ♦ Tranz. A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pildă + suf. -ui.

pildui [At: CANTEMIR, IST. 300 / Pzi: ~esc / E: pildă + -ui] 1 vi (Îdt) A spune ceva pe ocolite, folosind anumite simboluri sau alegorii Si: (înv) a pildi (1). 2 vi (Pex) A spune pilde (1) Si: (înv) a pildi (2). 3 vt A simboliza ceva Si: a semnifica. 4 vr (Înv) A lua model de la cineva Si: a imita. 5 vr A trage o învățătură din ceva sau de la cineva. 6 vt (Rar; c. i. oameni) A învăța sau a îndruma prin exemple. 7 vt (Înv) A pedepsi aspru, pentru a servi ca exemplu și altora. 8 vt (Rar) A ilustra. 9 vrr (Reg) A se bănui reciproc de ceva Si: a se suspecta.

PILDUI, pilduiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o învățătură. ♦ Tranz. A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pildă + suf. -ui.

PILDUI, pilduiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit și arhaizant) 1. A învăța pe cineva prin exemple bune. L-au pilduit. prin atîtea și atîtea vii dovezi a facerilor sale de bine. DRĂGHICI, R. 115. ♦ Refl. A lua pildă de la cineva, a trage învățătură din ceva. Din aceasta dar vă puteți pildui feții miei, cîtă vătămare aduce lenevirea la om. DRĂGHICI, R. 157. 2. A aplica cuiva o pedeapsă severă (spre a servi drept pildă și altora). S-a repezit cu pumnii-ncleștați, s-o pilduiască; dar musafirii s-au pus la mijloc și l-au oprit. CARAGIALE, O. III 36.

A PILDUI ~iesc tranz. 1) A supune unei pedepse (spre a fi de învățătură pentru alții). 2) rar A ilustra prin pilde; a exemplifica. /pildă + suf. ~ui

A SE PILDUI mă ~iesc intranz. înv. A lua pildă de la cineva; a trage învățătură. /pildă + suf. ~ui

pilduì v. 1. a da de pildă, a lua pildă; 2. a învăța minte: i-aș pildui eu strașnic CAR.

pilduĭésc v. tr. (d. pildă). Rar. Exemplific. Pedepsesc ca să rămîĭe ca pildă. V. intr. Vorbesc în pilde, în parabole. Servesc ca pildă. V. refl. A se pildui de la cineva, a lua pildă de la cineva, a-l imita.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pildui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pilduiesc, 3 sg. pilduiește, imperf. 1 pilduiam; conj. prez. 1 sg. să pilduiesc, 3 să pilduiască

pildui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pilduiesc, imperf. 3 sg. pilduia; conj. prez. 3 pilduiască

pildui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pilduiesc, imperf. 3 sg. pilduia; conj. prez. 3 sg. și pl. pilduiască

pilduesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PILDUI vb. v. exemplifica, ilustra, imita.

pildui vb. v. EXEMPLIFICA. ILUSTRA. IMITA.

Intrare: pildui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pildui
  • pilduire
  • pilduit
  • pilduitu‑
  • pilduind
  • pilduindu‑
singular plural
  • pilduiește
  • pilduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pilduiesc
(să)
  • pilduiesc
  • pilduiam
  • pilduii
  • pilduisem
a II-a (tu)
  • pilduiești
(să)
  • pilduiești
  • pilduiai
  • pilduiși
  • pilduiseși
a III-a (el, ea)
  • pilduiește
(să)
  • pilduiască
  • pilduia
  • pildui
  • pilduise
plural I (noi)
  • pilduim
(să)
  • pilduim
  • pilduiam
  • pilduirăm
  • pilduiserăm
  • pilduisem
a II-a (voi)
  • pilduiți
(să)
  • pilduiți
  • pilduiați
  • pilduirăți
  • pilduiserăți
  • pilduiseți
a III-a (ei, ele)
  • pilduiesc
(să)
  • pilduiască
  • pilduiau
  • pildui
  • pilduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pildui, pilduiescverb

învechit
  • 1. reflexiv A lua model, exemplu de la cineva sau de la ceva; a trage o învățătură. DEX '09 DLRLC
    sinonime: imita
    • format_quote Din aceasta dar vă puteți pildui feții miei, cîtă vătămare aduce lenevirea la om. DRĂGHICI, R. 157. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote L-au pilduit. prin atîtea și atîtea vii dovezi a facerilor sale de bine. DRĂGHICI, R. 115. DLRLC
  • 2. tranzitiv A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote S-a repezit cu pumnii-ncleștați, s-o pilduiască; dar musafirii s-au pus la mijloc și l-au oprit. CARAGIALE, O. III 36. DLRLC
  • 3. tranzitiv Exemplifica, ilustra. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Pildă + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.