3 intrări

  • paradit
  • paradă paradie parade paradi păradă părade păradi păradie părodie poradă porade pradie
  • paradi

47 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARADÍT, -Ă, paradiți, -te, adj. (Fam.) Stricat, deteriorat, uzat. – V. paradi.

PARADÍT, -Ă, paradiți, -te, adj. (Fam.) Stricat, deteriorat, uzat. – V. paradi.

paradit, ~ă a [At: STANCU, R. A. I, 257 / Pl: ~iți, ~e / E: paradi1] (Pfm) 1 (D. obiecte) Stricat. 2 (D. obiecte) Distrus. 3-4 (D. oameni) Șubrezit (de boală sau) de bătrânețe.

PARÁDĂ, parade, s. f. 1. Festivitate militară la care defilează trupele; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități; p. ext. alai, ceremonie; solemnitate, pompă. ◊ Loc. adj. De paradă = de sărbătoare, festiv; pentru ocazii deosebite. ♦ Fig. Atitudine, comportare etc. ostentativă, prin care cineva încearcă să facă impresie, să atragă atenția asupra sa. ◊ Loc. adj. și adv. De paradă = (care se face) de formă, de ochii lumii. ◊ Loc. adv. Cu paradă = cu ostentație, cu importanță exagerată, ostentativ. ◊ Expr. A face paradă de (sau cu) ceva = a face ceva în mod ostentativ, pentru a produce efect, a se făli cu ceva, a face caz. 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv (scrimer, boxer etc.) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă. [Var.: (înv. și reg.) parádie s. f.] – Din germ. Parade, fr. parade.

PARADÍ, paradesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A (se) strica, a (se) deteriora, a (se) uza. – Din țig. pharado.

PARADÍ, paradesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A (se) strica, a (se) deteriora, a (se) uza. – Din țig. pharado.

PARÁDIE s. f. v. paradă.

para sf [At: (a. 1788) URICARIUL, XIV, 181/1 / V: (îrg) ~die, păradie, (reg) ~de, ~di, păr~, părade, păradi, părodie, por~, porade, pradie / Pl: ~de, (pop) ~răzi, părăzi, (reg) păraduri / E: ger Parade, fr parade, mg parádé] 1 Festivitate militară la care defilează trupele Si: ceremonie, serbare, (înv) parisie1. 2 Defilare a trupelor cu prilejul unei festivități militare. 3 (Pex) Cortegiu solemn. 4-6 (Îla) De ~ Care participă la o paradă (1-3). 7 (Îal) Festiv. 8 (Fig) Atitudine, comportare etc. ostentativă, prin care cineva încearcă să producă impresie, să atragă atenția asupra sa. 9-10 (Îljv) De ~ (Care se face, este etc.) de formă. 11-12 (Îljv) Cu ~ (În mod) ostentativ. 13-14 (Îe) A (se) face ~ (de sau cu ceva) A (se) face ceva ostentativ pentrua produce efect Si: a parada (1). 15-16 (Îae) A (se) face caz de ceva sau de cineva. 17-18 (La duel, scrimă etc.) Evitare a unei lovituri încercate de adversar (urmată de o contralovitură).

paradi1 [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~desc / E: rrm phaldo (Par pharaz)] (Pfm) 1-2 vtr A (se) strica. 3-4 vtr A (se) distruge. 5-6 vr (D. oameni) A se șubrezi (de boală sau) de bătrânețe.

PARÁDĂ, parade, s. f. 1. Festivitate militară la care defilează trupele; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități; p. ext. alai, ceremonie; solemnitate, pompă. ◊ Loc. adj. De paradă = de sărbătoare, festiv; pentru ocazii deosebite. ♦ Fig. Atitudine, comportare etc. ostentative, prin care cineva încearcă să facă impresie, să atragă atenția asupra sa. ◊ Loc. adj. și adv. De paradă = (care se face) de formă, de ochii lumii. ◊ Loc. adv. Cu paradă = cu ostentație, cu importanță exagerată, ostentativ. ◊ Expr. A face paradă de (sau cu) ceva = a face ceva în mod ostentativ, pentru a produce efect, a se făli cu ceva, a face caz. 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv (scrimer, boxer etc.) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă. [Var.: (înv. și reg.) parádie s. f.] – Din germ. Parade, fr. parade.

PARÁDĂ, parade, s. f. 1. Festivitate militară la care defilează trupele diferitelor arme, organizată cu prilejul unui eveniment sau al unei aniversări; p. ext. ceremonie. Într-o zi de paradă, la curtea generalisimului turc.. trag cu pistoale asupra lui. GHICA, S. 116. În ziua aceea era paradă domnească, NEGRUZZI, S. I 29. ◊ Loc. adj. De paradă = a) pentru paradă, destinat paradei. Cal de paradă; b) fig. de formă, de ochii lumii. Critica și autocritica servesc la dezvăluirea lipsurilor și la lupta împotriva prezentării de paradă a lucrurilor într-o lumină trandafirie și a îmbătării de pe urma succeselor în muncă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2684. ◊ Expr. A face paradă (de sau cu ceva) = a face ceva ostentativ pentru a produce efect, a se făli (cu ceva). Șampanie la Capșa beau mulți făcînd paradă De golul cel din creieri, de plinul cel din ladă. MACEDONSKI, O.I 48. Un gentilom ridicol ce face paradă cu titlurile și armele familiei sale. BOLINTINEANU, O. 366. 2. (Învechit) Cortegiu solemn, alai, pompă. Făt-Frumos și fiica lui Alb-împărat intrară cu mare paradă... în cetatea lui Roșiu-împărat. POPESCU, B. I 30. Cucernicul Platon s-a rugat să nu-l îngroape cu paradă. NEGRUZZI, S. I 215. – Pl. și: parăzi. - Variantă: (Munt.; popular) parádie (ISPIRESCU, L. 192) s. f.

arată toate definițiile

Intrare: paradit
paradit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paradit
  • paraditul
  • paraditu‑
  • paradi
  • paradita
plural
  • paradiți
  • paradiții
  • paradite
  • paraditele
genitiv-dativ singular
  • paradit
  • paraditului
  • paradite
  • paraditei
plural
  • paradiți
  • paradiților
  • paradite
  • paraditelor
vocativ singular
plural
Intrare: paradă
paradă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • para
  • parada
plural
  • parade
  • paradele
genitiv-dativ singular
  • parade
  • paradei
plural
  • parade
  • paradelor
vocativ singular
plural
paradă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F62)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • para
  • parada
plural
  • parăzi
  • parăzile
genitiv-dativ singular
  • parăzi
  • parăzii
plural
  • parăzi
  • parăzilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paradie
  • paradia
plural
  • paradii
  • paradiile
genitiv-dativ singular
  • paradii
  • paradiei
plural
  • paradii
  • paradiilor
vocativ singular
plural
parade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • paradi
  • paradire
  • paradit
  • paraditu‑
  • paradind
  • paradindu‑
singular plural
  • paradește
  • paradiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • paradesc
(să)
  • paradesc
  • paradeam
  • paradii
  • paradisem
a II-a (tu)
  • paradești
(să)
  • paradești
  • paradeai
  • paradiși
  • paradiseși
a III-a (el, ea)
  • paradește
(să)
  • paradească
  • paradea
  • paradi
  • paradise
plural I (noi)
  • paradim
(să)
  • paradim
  • paradeam
  • paradirăm
  • paradiserăm
  • paradisem
a II-a (voi)
  • paradiți
(să)
  • paradiți
  • paradeați
  • paradirăți
  • paradiserăți
  • paradiseți
a III-a (ei, ele)
  • paradesc
(să)
  • paradească
  • paradeau
  • paradi
  • paradiseră
păradă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păradi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păradie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părodie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poradă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pradie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: paradi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • paradi
  • paradire
  • paradit
  • paraditu‑
  • paradind
  • paradindu‑
singular plural
  • paradește
  • paradiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • paradesc
(să)
  • paradesc
  • paradeam
  • paradii
  • paradisem
a II-a (tu)
  • paradești
(să)
  • paradești
  • paradeai
  • paradiși
  • paradiseși
a III-a (el, ea)
  • paradește
(să)
  • paradească
  • paradea
  • paradi
  • paradise
plural I (noi)
  • paradim
(să)
  • paradim
  • paradeam
  • paradirăm
  • paradiserăm
  • paradisem
a II-a (voi)
  • paradiți
(să)
  • paradiți
  • paradeați
  • paradirăți
  • paradiserăți
  • paradiseți
a III-a (ei, ele)
  • paradesc
(să)
  • paradească
  • paradeau
  • paradi
  • paradiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

paradit

etimologie:

  • vezi paradi
    surse: DEX '98 DEX '09

paradă paradie parade paradi păradă părade păradi păradie părodie poradă porade pradie

  • 1. Festivitate militară la care defilează trupele; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Într-o zi de paradă, la curtea generalisimului turc... trag cu pistoale asupra lui. GHICA, S. 116.
      surse: DLRLC
    • În ziua aceea era paradă domnească, NEGRUZZI, S. I 29.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Trecere în revistă a unor trupe care defilează.
      surse: DN
    • exemple
      • Făt-Frumos și fiica lui Alb-împărat intrară cu mare paradă... în cetatea lui Roșiu-împărat. POPESCU, B. I 30.
        surse: DLRLC
      • Cucernicul Platon s-a rugat să nu-l îngroape cu paradă. NEGRUZZI, S. I 215.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adjectivală De paradă = de sărbătoare; pentru ocazii deosebite.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: festiv
      • diferențiere De paradă = pentru paradă, destinat paradei.
        exemple
        • Cal de paradă.
          surse: DLRLC
    • 1.3. figurat Atitudine, comportare etc. ostentativă, prin care cineva încearcă să facă impresie, să atragă atenția asupra sa.
      surse: DEX '09
      • diferențiere Exhibare (ridicolă) a unui sentiment pe care nu-l simți cu adevărat.
        surse: DN
      • 1.3.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De paradă = (care se face) de formă, de ochii lumii.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Critica și autocritica servesc la dezvăluirea lipsurilor și la lupta împotriva prezentării de paradă a lucrurilor într-o lumină trandafirie și a îmbătării de pe urma succeselor în muncă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2684.
          surse: DLRLC
      • 1.3.2. locuțiune adverbială Cu paradă = cu ostentație, cu importanță exagerată.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ostentativ
      • 1.3.3. expresie A face paradă de (sau cu) ceva = a face ceva în mod ostentativ, pentru a produce efect, a se făli cu ceva, a face caz.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: făli attach_file 2 exemple
        exemple
        • Șampanie la Capșa beau mulți făcînd paradă De golul cel din creieri, de plinul cel din ladă. MACEDONSKI, O.I 48.
          surse: DLRLC
        • Un gentilom ridicol ce face paradă cu titlurile și armele familiei sale. BOLINTINEANU, O. 366.
          surse: DLRLC
  • 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv (scrimer, boxer etc.) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: evitare
    • 2.1. Paradă-ripostă = ansamblu de mișcări care duc repede pe un scrimer din apărare direct în atac.
      surse: DN

etimologie:

paradi

etimologie: