7 intrări

72 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÁNTĂ, pante, s. f. 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief; povârniș, coastă. ◊ Loc. adv. și adj. În pantă = înclinat, pieziș. ◊ Expr. A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a) a se lăsa prins, antrenat de...; b) a se îndrepta către..., a duce către... 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală. – Din fr. pente.

PÁNTĂ, pante, s. f. 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief; povârniș, coastă. ◊ Loc. adv. și adj. În pantă = înclinat, pieziș. ◊ Expr. A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a) a se lăsa prins, antrenat de...; b) a se îndrepta către..., a duce către... 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală. – Din fr. pente.

PÁTĂ, pete, s. f. 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafață pe care se întinde o astfel de urmă; substanță care a lăsat această urmă. ♦ Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor, unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest. ♦ Părticică a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorată față de rest. 3. Porțiune de nuanță diferită (mai închisă) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc. ◊ Expr. A căuta (sau a găsi) pete în Soare = a căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu. 4. Fig. Faptă reprobabilă, care dezonorează pe cineva. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) pată = curat, nevinovat; neprihănit, cast. – Et. nec.

PẤNTRE prep. v. printre.

PÍNTRE prep. v. printre.

PRÍNTRE prep. 1. În mijlocul...; între. ♦ Spec. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. 3. (Rar) Prin. 4. (Rar) Dintre. [Var.: (pop.) píntre, pấntre prep.] – Pre2 + între.

PRÍNTRE prep. 1. În mijlocul...; între. ♦ Spec. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. 3. (Rar) Prin. 4. (Rar) Dintre. [Var.: (pop.) píntre, pấntre prep.] – Pre2 + între.

pantă1 sf [At: I. IONESCU, M. 324 / Pl: ~te / E: fr pente] 1 Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versanții unor forme de relief Si: clină, coastă, muchie, povârniș, (îrg) piază, (reg) piezișea. 2-3 (Îljv) În ~ (Care este) înclinat. 4 (Îe) A cădea (sau a aluneca) pe (o) ~ A se lăsa antrenat de..., în... 5 (Îae) A se îndrepta către... 6 (Gmt) Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan, cu o dreaptă orizontală sau cu un plan orizontal. 7 (Gmt) Tangentă trigonometrică a acestui unghi. 8 (Teh) Înclinare față de orizontală.

panță sf [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~țe / E: cf ger Panzer] (Reg) Veston de pânză ordinară cu care se îmbracă minerii în timpul lucrului.

pa sf [At: ANON. CAR. / V: (îrg) pea~, (reg) pantă (Pl: pente), peartă / Pl: pete / E: nct] 1 Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de o substanță străină obiectului, prin acoperire sau impregnare. 2 Suprafață pe care se întinde această urmă. 3 Substanță care a lăsat această urmă Si:(reg) pătătură, (nob) maculatură2. 4 Porțiune pe corpul animalelor, păsărilor, peștilor etc. unde părul, penele, solzii etc. sunt de altă culoare față de rest. 5 Păr, pene, solzi etc. din această porțiune Si: (reg) pătătură. 6 Porțiune a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorată față de rest. 7 (Reg) Aluniță. 8 Element, porțiune colorată care apare în câmpul vizual, pe un fond de culoare mai mult sau mai puțin uniform. 9 (Șîs ~ de culoare) Porțiune pe o pictură, colorată diferit de cele înconjurătoare. 10 Mijloc principal de exprimare a artistului, alături de punct și linie, în desen, pictură, grafică. 11 Porțiune de nuanță diferită care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul soarelui, al lunii sau al altor corpuri cerești. 12 (Îe) A căuta pete-n soare A căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt. 13 (Fig) Faptă, atitudine contrară principiilor morale Si: păcat, rușine, stigmat. 14 (Îlav) Fără (de) ~ Curat. 15 (Fig; îal) Inocent.

pântre[1] pp vz printre corectată

  1. În original, fără accent; în definiția principală are forma: pântră LauraGellner

pintra[1] pp vz printre

  1. Variantă neatestată de definiția principală. Posibil să fie vorba de o greșeală de tipar; nu am putut constata însă, care — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: Panta
Panta nume propriu
nume propriu (I3)
  • Panta
Intrare: panta
panta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pantă (înclinare)
pantă1 (pl. pante) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantă
  • panta
plural
  • pante
  • pantele
genitiv-dativ singular
  • pante
  • pantei
plural
  • pante
  • pantelor
vocativ singular
plural
Intrare: pantă (legătură)
pantă2 (pl. pente) substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantă
  • panta
plural
  • pente
  • pentele
genitiv-dativ singular
  • pente
  • pentei
plural
  • pente
  • pentelor
vocativ singular
plural
Intrare: panță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • panță
  • panța
plural
  • panțe
  • panțele
genitiv-dativ singular
  • panțe
  • panței
plural
  • panțe
  • panțelor
vocativ singular
plural
Intrare: pată
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pa
  • pata
plural
  • pete
  • petele
genitiv-dativ singular
  • pete
  • petei
plural
  • pete
  • petelor
vocativ singular
plural
pantă1 (pl. pante) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantă
  • panta
plural
  • pante
  • pantele
genitiv-dativ singular
  • pante
  • pantei
plural
  • pante
  • pantelor
vocativ singular
plural
peartă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peată
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: printre
printre prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • printre
pântre prepoziție
prepoziție (I12)
  • pântre
pintre prepoziție
prepoziție (I12)
  • pintre
păntre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pântă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pentre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pintră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pintri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prântră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prentră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prentre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
printră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

pantă (înclinare)

  • 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief.
    exemple
    • Vuind subțire motorul trase mașina pe pantă în sus. DUMITRIU, N. 264.
      surse: DLRLC
    • Grupuri de oameni urcă din sat panta pieptișe, care îi aduce deasupra colinei. BOGZA, C. O. 214.
      surse: DLRLC
    • Pe pantele malului... îndrăznea să dea colțul ierbii. C. PETRESCU, Î. II 159.
      surse: DLRLC
    • Facerea drenajului se reduce la săpatul șanțurilor, dîndu-le o pantă de scurgere. I. IONESCU, M. 324.
      surse: DLRLC
  • 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: înclinare
    • 2.1. Panta unei drepte = tangentă trigonometrică a unghiului făcut de o dreaptă cu axa absciselor.
      surse: MDN '00
  • 3. Porțiune dintr-o șosea sau dintr-o linie de cale ferată cu o înclinație aproximativ constantă, cuprinsă între două puncte diferite dintre care al doilea, considerat în sensul creșterii kilometrajului, are cota mai mică.
    surse: DLRLC DN

etimologie:

pantă (legătură)

  • 1. învechit popular Fâșie îngustă de metal (folosită mai ales la ferecatul obiectelor de lemn).
    exemple
    • Aramă lucrată și nelucrată, numai pente (fîșii). IONESCU, M. 735.
      surse: DLRLC
    • Cînd da cu picioru-n poartă, Zbura cîte-o pantă toată. BIBICESCU, P. P. 300.
      surse: DLRLC
    • Pente pe pente, Mii și sute încuiete (Ghemul). GOROVEI, C. 173.
      surse: DLRLC

etimologie:

pată pantă peartă peată

  • 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafață pe care se întinde o astfel de urmă; substanță care a lăsat această urmă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Pleacă iar, lăsînd în urmă Pete negre pe zăpadă. TOPÎRCEANU, B. 72.
      surse: DLRLC
    • Picuri mari de ploaie cădeau necontenit și tot ce era alb purta acum o pată. ANGHEL, PR. 94.
      surse: DLRLC
    • figurat Decît în cartea țării să las o neagră pată. Mai bine cu-al meu sînge s-o văd azi inundată. ALECSANDRI, I. II 178.
      surse: DLRLC
    • figurat Alexandru Lăpușneanul... lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei. NEGRUZZI, S. I 165.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Porțiune diferit colorată pe un fond de o culoare mai mult sau mai puțin omogenă.
      surse: DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Nava se depărta făcîndu-se din ce în ce mai mică, o umbră... o pată... un punct... nimic. BART, E. 237.
        surse: DLRLC
      • Nici o pată de nor nu plutea peste seninul albastru și limpede. HOGAȘ, M. N. 170.
        surse: DLRLC
      • E a doua zi de sfîntul Gheorghe. Ceru-i fără pată cît de slabă în tot largu-i, de jur împrejur. CARAGIALE, O. I 368.
        surse: DLRLC
      • poetic Mestecenii și cireșii însemnau pe luncă pete de aur vechi și de aramă. SADOVEANU, F. J. 364.
        surse: DLRLC
      • poetic Spre miazăzi, dincolo de Valea Zăbalii, cad pete de soare pe munții Vrancii. VLAHUȚĂ, O. A. II 94.
        surse: DLRLC
  • 2. Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor, unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Graurii noștri cu penele negricioase și presărate cu pete albe sau sure... trăiesc în Europa – din fundul Șvediei pînă în insula Malta – și chiar în Africa. ODOBESCU, S. III 31.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Părticică a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorată față de rest.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pe obraz avea pete vinete care se cojeau. DUMITRIU, N. 27.
        surse: DLRLC
      • El văzu că pe obrazul lui din stînga sînt niște pete negre. ISPIRESCU, L. 377.
        surse: DLRLC
  • 3. Porțiune de nuanță diferită (mai închisă) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Vezi tu colo, în lună, niște pete? – Le văd. CREANGĂ, O. A. 156.
      surse: DLRLC
    • Eu sînt de cînd pe mîndrul soare Nu erau pete arzătoare, De cînd un purice ușor Purta potcoavă la picior. ALECSANDRI, T. I 392.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A căuta (sau a găsi) pete în Soare = a căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Iar cine caută pete, le găsește chiar în soare. HASDEU, R. V. 133.
        surse: DLRLC
      • M-am tot oprit, cum vezi, dinaintea temerii de a nu intra în gura lumii, care găsește pete chiar în soare. GHICA, S. 293.
        surse: DLRLC
  • 4. figurat Faptă reprobabilă, care dezonorează pe cineva.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: rușine stigmat attach_file 2 exemple
    exemple
    • Despre sora aceasta coanei Leanca nu-i venea la îndemînă să vorbească... fiindcă aruncase o pată asupra familiei. PAS, Z. I 183.
      surse: DLRLC
    • Vor căta vieții tale Să găsească pete multe. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC

etimologie:

printre pântre pintre păntre pântă pentre pinte pintră pintri prântră prentră prentre printră

  • comentariu În legătură cu verbe care arată o stare sau o mișcare, formează împreună cu substantivul care urmează complemente circumstanțiale de loc.
    surse: DLRLC
  • 1. În mijlocul...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: între (prep.) attach_file un exemplu
    exemple
    • S-a hotărît să plece-n zori Trei comuniști cu compresorul... E printre ei un doinitor; Îi zice Toader vînătorul. DEȘLIU, M. 10.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Automobilul străbătu șoseaua printre teii cu frunze de-un verde puternic și umed, în acest sfîrșit de mai cu soare molatec. C. PETRESCU, A. 355.
        surse: DLRLC
      • Printre crengi scînteie stele Farmec dînd cărării strîmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • Soarele rotund și palid se prevede printre nori. ALECSANDRI, O. 168.
        surse: DLRLC
      • Făcîndu-mi loc printre dame... am alergat la celalalt capăt al galeriei. NEGRUZZI, S. I 38.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie A scăpa (ceva) printre degete.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie A privi printre gene = a privi cu ochii aproape închiși, de-abia întredeschiși.
        surse: DLRLC
  • 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Printre suspine, bătrîna o lămuri. BASSARABESCU, V. 43.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie, Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • E-un miros de tei în crînguri, Dulce-i umbra, de răchiți... Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie. EMINESCU, O. I 210.
      surse: DLRLC
    • Printre această stearpă pădure se zărește cerbul. ODOBESCU, S. III 59.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Începu a curge de printre încrețiturile hainei sale mărgăritare. ISPIRESCU, L. 40.
      surse: DLRLC
    • De l-oi prinde, mă, să știi Că s-a dus de printre vii. TEODORESCU, P. P. 596.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pre + între
    surse: DEX '09 DEX '98