5 intrări
- Nea
- nea (interj.)
- nea (s.f.) neauă
- nea (s.m.)
- nene nea
55 de definiții (cel mult 20 afișate)
nea1 i [At: ALECSANDRI, T. 1536 / V: (reg) ne / E: ns cf na1] 1-4 (Are) Strigăt cu care (se cheamă) (se alungă) (se îndeamnă la mers sau) se opresc diferite animale domestice. 5 (Rar; îe) A fi ~ într-o parte A fi țicnit.
nea3 sm vz nene
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nea2 sf [At: PSALT. 305 / V: ~uă / Pl: (nob) nei / E: ml nix, nivis] 1 (Trs; îrg; în limba literară actuală cu valoare poetică) Zăpadă. 2 (Poetic; îla) De ~ Alb strălucitor. 3 (Îal) Marmorean. 4 (Reg) Promoroacă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEA1 interj. (Pop.) Strigăt cu care se îndeamnă la mers, se cheamă, se opresc sau se gonesc unele animale domestice. – Cf. n a.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEA2 s. f. (Înv. și reg. și în limbajul poetic) Zăpadă. ◊ Loc. adj. De nea = alb strălucitor ca zăpada. [Var.: neáuă s. f.] – Lat. nix, nivis.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEA3 s. m. (Pop. și fam.; urmat de un prenume masculin sau de un nume de familie) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă. – De la nene.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
NEA2 s. f. (Înv., reg. și în limbajul poetic) Zăpadă. ◊ Loc. adj. De nea = alb strălucitor ca zăpada. [Var.: neáuă s. f.] – Lat. nix, nivis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEA3 s. m. v. nene.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEA3 s. m. v. nene.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEA1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă la mers, se cheamă, se opresc sau se gonesc unele animale domestice. – Cf. na.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEA2 s. f. (Regional) Zăpadă. După ce se curăță pămîntul de neaua asta dintîi, va să vie iarna cea adevărată. SADOVEANU, P. M. 157. Iarna-i grea și neaua-i mare. HODOȘ, P. P. 59. Cîndu-i negură și nea, Atuncea caii să ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464. ◊ (În comparații) Și plîngînd înfrînă calul, Calul ei cel alb ca neaua. EMINESCU, O. I 66. – Variantă: neáuă (EMINESCU, O. IV 107) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEA1 interj. (Uneori repetat) Strigăt cu care se îndeamnă la mers, se cheamă ori se abat vitele sau (rar) cu care se alungă cîinii. Nea! Zurzan; dați-vă-n lături, cotarle! CREANGĂ, P. 147. Ion... [strigînd la boi] nea bălan, na. ALECSANDRI, T. 1536.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nea1 (pop.) interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
nea3 (+ prenume m. / nume de familie) (pop., fam.) s. m., g.-d. lui nea (lui nea Nelu/Popescu)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
nea2 (înv., reg.) s. f., art. neáua
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
NEA s. v. zăpadă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
neá s. f. – Zăpadă. – Var. neauă. Mr. neao, megl. nęuă, istr. nęwu. Lat. nĭvem (Pușcariu 1160; Candrea-Dens., 1211; REW 5936; Unbegaun, Orbis, II, 347-51), cf. vegl. nai, it., port. neve, prov., cat. neu, v. fr. noif, sp. nieve. – Der. îneua, vb. (a se umple cu zăpadă); neios, s. m. (decembrie), din lat. nĭνōsus (Pascu, Arch. Rom., VI, 261; REW 5935), cf. it., sp. port. nevoso.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEA2 interj. (se folosește, deseori repetat, pentru a chema un câine). /cf. na
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEA1 f. poet. Precipitație atmosferică în formă de fulgi albi, ce se așterne pe pământ; zăpadă. [Art. neaua] /<lat. nix, nivis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nea s.f. (pop.) 1. zăpadă. 2. promoroacă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nea m. abreviațiune pentru nene: nea Dumitru.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F165) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F102) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M54.1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
vocativ | singular |
| |
plural | — |
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nea (interj.)
- 1. popular uneori repetat Strigăt cu care se îndeamnă la mers, se cheamă, se opresc sau se gonesc unele animale domestice.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Nea! Zurzan; dați-vă-n lături, cotarle! CREANGĂ, P. 147.surse: DLRLC
- Ion... [strigând la boi] nea bălan, na. ALECSANDRI, T. 1536.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Cf. nasurse: DEX '09 DEX '98
nea (s.f.) neauă
- exemple
- După ce se curăță pămîntul de neaua asta dintîi, va să vie iarna cea adevărată. SADOVEANU, P. M. 157.surse: DLRLC
- Iarna-i grea și neaua-i mare. HODOȘ, P. P. 59.surse: DLRLC
- Cîndu-i negură și nea, Atuncea caii să ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464.surse: DLRLC
- în comparații Și plîngînd înfrînă calul, Calul ei cel alb ca neaua. EMINESCU, O. I 66.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- limba latină nix, nivissurse: DEX '09 DEX '98
nea (s.m.)
nene nea
- exemple
- De ce să ai, nea Ioane, ciudă pe mine? DUMITRIU, B. F. 65.surse: DLRLC
- Da unde te duci, nene George? ISPIRESCU, L. 139.surse: DLRLC
- Să venim la istoria d-tale, nene Bogonos. NEGRUZZI, S. I 224.surse: DLRLC
- (În forma prescurtată nen-, urmat de adjectivul posesiv de persoana a doua și a treia) Mă! spune lui nen-tu Chiriac să nu uite de ce ne-a fost vorba. CARAGIALE, O. I 53.surse: DLRLC
- (În forma prescurtată nen-, urmat de adjectivul posesiv de persoana a doua și a treia) Chiruța se-nspăimînta Și către nen-său grăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 492.surse: DLRLC
- surse: DEX '09
-
- surse: DEX '09
- 3. familiar Termen folosit în cursul unei povestiri sau conversații și care, fără a fi adresat unei persoane anume, exprimă mirare, satisfacție etc.surse: DEX '09 DLRLC 2 exempleexemple
- Să fi văzut, nene, cadînele cum mai fugeau desculțe. ISPIRESCU, M. V. 15.surse: DLRLC
- Ei, nene, să pomenea Din inima cîmpului În buricul pămîntului. PĂSCULESCU, L. P. 212.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC
- 4.1. Au zis împăratul că cine m-a scăpa din gura bălaurului, după acela m-a mărita și... are să mă deie nenea, cu bună samă, după acest țigan. SBIERA, P. 125.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Cf. limba bulgară nenjasurse: DEX '09
- Cf. limba sârbă, croată nenasurse: DEX '09