4 intrări
31 de definiții
- explicative DEX (14)
- ortografice DOOM (9)
- sinonime (6)
- antonime (1)
- tezaur (1)
Explicative DEX
NĂTÂNGI, nătângesc, vb. IV. Refl. 1. (Rar) A deveni nătâng (1); a se prosti, a se tâmpi. 2. (Pop.) A se încăpățâna, a se îndărătnici; a se îndârji, a se înverșuna. – V. nătâng.
NĂTÂNGI, nătângesc, vb. IV. Refl. 1. (Rar) A deveni nătâng (1); a se prosti, a se tâmpi. 2. (Pop.) A se încăpățâna, a se îndărătnici; a se îndârji, a se înverșuna. – V. nătâng.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nătângi [At: I. NEGRUZZI, S. VI, 12 / Pzi: ~gesc / E: nătâng] 1 vr (Rar) A deveni nătâng (1) Si: a se prosti, a se tâmpi. 2 vr (Pop) A se încăpățâna. 3 vr (Pex) A se îndârji. 4 vi (Reg) A face mofturi la mâncare. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE NĂTÂNGI mă ~esc intranz. rar1) A deveni nătâng. 2) A stărui într-o acțiune sau într-o atitudine contrar bunului-simț. /v. nătâng
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂTÂNG, -Ă, nătângi, -ge, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) fără inteligență, fără pricepere; prostănac, neghiob, nătântoc. 2. Adj. (Despre sentimente, manifestări, acțiuni ale omului) Fără sens, fără rost, lipsit de rațiune; prostesc. 3. Adj., s. m. și f. (Rar) (Om) nepriceput, naiv, neîndemânatic. 4. Adj., s. m. și f. (Om) îndărătnic, încăpățânat; (om) supărăcios, nervos. – Din sl. netengŭ „leneș”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NĂTÂNG, -Ă, nătângi, -ge, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) fără inteligență, fără pricepere; prostănac, neghiob, nătântoc. 2. Adj. (Despre sentimente, manifestări, acțiuni ale omului) Fără sens, fără rost, lipsit de rațiune; prostesc. 3. Adj., s. m. și f. (Rar) (Om) nepriceput, naiv, neîndemânatic. 4. Adj., s. m. și f. (Om) îndărătnic, încăpățânat; (om) supărăcios, nervos. – Din sl. netengŭ „leneș”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
nătăng, ~ă a vz nătâng
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nătâng, ~ă [At: PANN, P. V. III, 102/15 / V: (înv) ~tăng, net~, ~ting / Pl: ~ngi, ~nge / E: slv нєтѧгъ „leneș”] 1-2 smf, a (Persoană) fără inteligență Si: (reg) nătânt (1-2). 3-4 smf, a (Persoană) lipsită de pricepere. 5 a (Înv; d. sentimente, manifestări sau acțiuni ale omului) Fără sens Si: prostesc. 6 a (Rar; d. oameni) Nepriceput (15). 7 a (Rar; d. oameni) Naiv (2). 8 a (Rar; d. oameni) Neîndemânatic (3). 9 a (Reg; d. oameni și animale) Care nu mai este în stare de nimic Si: neputincios (2), slab. 10 a (Înv) Încăpățânat. 11 a (Înv) Supărăcios. 12 a (Înv) Nervos (13). 13 sm (Reg) Cal nărăvaș. 14 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 15 sfa Melodie după care se execută nătânga (14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
netâng, ~ă a vz nătâng[1] corectat(ă)
- În original, greșit tipărit: natâng — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂTÎNG adj. și sm. 1 Tîmpit, tont, neghiob: prostul și ~ul cere egalitatea cu omul de geniu (I.-GH.); da’nțelege mă, ființă ~ă ce ești! (ALECS.) ¶ 2 Neîndemînatec, nepriceput, stîngaciu ¶ 3 Încăpățînat, îndărătnic.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NĂTÎNGI (gesc) vb. refl. A se face nătîng; a se încăpățîna: alții mai nătîngiți în răutate... îi alungau cu sudalme (RET.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NĂTÎNG, -Ă, nătîngi, -e, adj. 1. Mărginit la minte, prostănac; neîndemînatic, stîngaci, nepriceput. Frate-meu cel mare, nătîng și neastîmpărat, cum îl știi, fuge la ușă să deschidă. CREANGĂ, P. 27. Da cum focu să nu plîng, C-am luat bărbat nătîng! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 183. ◊ (Adverbial) Zaharia Duhu trăgea de cravată și rîdea nătîng. C. PETRESCU, R. DR. 312. ◊ (Substantivat) Un ziarist... m-a tratat de nătîng, zicînd că am spus o enormitate. GHICA, S. 2. Mulți nătîngi în lume vor crede nencetat, Că un bătrîn cu mintea întrece pe trei juni. NEGRUZZI, S. II 259. 2. Îndărătnic, încăpățînat. Așa-i; decît, vezi d-ta, bătrînii sînt nătîngi; ei știu una și bună. HOGAȘ, H. 26. Mogorogea, nătîng și zgîrcit cum era, începe a striga la mine. CREANGĂ, A. 109. Măi, măi, măi, că nătîng mai ești... – Cît un catîr și giumătate! ALECSANDRI, T. 1155.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂTÂNG ~gă (~gi, ~ge) 1) și substantival (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește lipsă de inteligență; prost; neghiob: tâmp; tont; nătărău; netot; nerod; năuc; stupid. 2) Care vădește lipsă de supunere; încăpățânat; îndărătnic. Fire ~gă. 3) rar Care nu are nici un sens; care este fără noimă; nerod. Spaimă ~gă. /<sl. netengu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nătâng a. Mold. stângaciu: înțelege-mă, ființă nătângă! AL. [Slav. NETŎGŬ, leneș].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nătîng, -ă adj. (vsl. ne-tongŭ, leneș, d. tongŭ, viteaz. V. tîng, po-tîng, tînguĭesc, tînjală). Stîngacĭ, nepriceput, bleg, tîng: Mîna stîngă să țĭ-o frîngă, să rîmîĭ cu ĭa nătîngă (P.P. din Orheĭ, Șez. 30, 204).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nătîngésc (mă) v. refl. Mă fac nătîng.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
nătângi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nătângesc, 3 sg. nătângește, imperf. 1 nătângeam; conj. prez. 1 sg. să nătângesc, 3 să nătângească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nătângi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nătângesc, imperf. 3 sg. nătângea; conj. prez. 3 să nătângească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nătângi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nătângesc, imperf. 3 sg. nătângea; conj. prez. 3 sg. și pl. nătângească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nătâng adj. m., s. m., pl. nătângi; adj. f., s. f. nătângă, pl. nătânge
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nătânga (dans) s. f. art., neart. nătângă, g.-d. art. nătângii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nătâng adj. m., s. m., pl. nătângi; adj. f., s. f. nătângă, pl. nătânge
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nătânga (dans) s. f. art., neart. nătângă, g.-d. art. nătângii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nătâng adj. m., s. m., pl. nătângi; f. sg. nătângă, g.-d. art. nătângei, pl. nătânge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nătânga (dans) s. f. art.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NĂTÂNGI vb. v. încăpățâna, îndărătnici, îndârji, înverșuna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nătângi vb. IV. 1 tr., refl. (med.; compl. sau sub. indică oameni) a (se) cretiniza, a (se) idiotiza, a (se) idioți, a (se) imbeciliza, a (se) prosti1, a (se) tâmpi. S-a nătângit din cauza unui tratament medical greșit. 2 refl. (pop.; despre oameni) v. Încăpățâna. Îndărătnici. Obstina. 3 refl. (pop.; despre oameni) v. Îndârji. Înverșuna. Obstina.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
NĂTÂNG adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nătâng, -ă adj., s.m.., s.f. 1 adj., s.m.., s.f. (în opoz. cu „deștept”, „isteț”) bleg, nătăfleț, nătărău, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, <înv. și pop.> năuc, neajuns2, <pop. și fam.> bobletic, bocciu, haplea, hăplău, tolomac, tontălaucă, tontălău, <pop.> flaimuc, slăbănog, tresărit2, <fam.> ciumpalac, fleț, găgăuță, gogoman, muhaia, slab, șui3, tândală, zevzec, zgubilitic, <fam.; glum.> cașbec, <înv. și reg.> nătântoc, prostan, prostatic, prostănatic, <reg.> balamut, bleomb, bleot, bobleț, bolocan, cherapleș, chimiță1, chiomp, dilivan, gâltofan, gloan, gog1, haidamac, hăbăuc, hondrobos, husăn, hușit, hututui, lud, macabău, mangosit, meciurd, metehău, meteleu, modoroi, mohoi, mohoieș, molătău, mong, moroiman, motoflete, motoflocea, motolog, mutălău, natantol, năbârgeac, năhui, nătăbâz, nătânt, nătrui, nătruț, năvleg, năvligos, nebleznic, nerodoi, nete, netrebuit, nihainic, nizguban, opac3, paliu2, păhui2, pleoncios, pliurd, ponc, ponivos, pricăjit, pucăr, puncău, șuietic, tambă, tanău1, tancă, tălălău1, tălășman, tălâmb, tărăntuc, tăul, tontan, tontălan, tontolete, tontolog, tontovan, trăncănău, trencheș, tronc3, tucan, tuieș, turuietic, tut2, <reg.; glum.> ivan, <reg.; deprec.> morhoanghină, <înv.> glupav, prostănău, <turc.; înv.> budala, <glum.> blegoman, <iron.> deștept, <iron. sau peior.> credul, cretin, <fig.> clăpăug, fonf, redus, redus la minte, redus mintal, sec, <fig.; pop. și fam.> coclit, <fig.; fam.> îngrămădit, <fig.; reg.> butac, ciubotă, <fig.; reg.; deprec. sau peior.> bolovan, <fig.; înv.> tureatcă, <fig.; peior.> oaie, pedestru, <arg.> chiftea, fățos, jepat, pamfletar, râtan. 2 adj. (despre fapte, manifestări etc. ale oamenilor) inept, neghiob, neghiobesc, nerod, nerozesc, netot, prostesc, stupid, <înv.> prostatic, <arg.> giurumist. Gestul lui de a lovi copilul a fost nătâng. 3 adj. (despre oameni) inabil, neabil, neajutorat, neîndemânatic, nepriceput, <rar> neajutat, <reg.> natantol, șutaș, tălâmb, <fig.> stângaci. Este atât de nătângă, încât nu este în stare să facă ceva singură. 4 adj. (mai ales pop.; despre oameni) încăpățânat, îndărătnic, obstinat, recalcitrant, refractar, reluctant, <pop. și fam.> dârz, <pop.> încâinit, înțestat, sanchiu, <fam.> căpos, <fam.; deprec. sau peior.> capsoman, căpățânos, <înv. și reg.> îndărăpnat, <reg.> dâcos, dugos, inacciu, opac3, <înv.> capeș, împoncișat, renitent, retiv, <fig.; pop.> nărăvaș, <fig.; reg.> înțesat, țestos. Este atât de nătâng, încât nu poți ajunge la o soluție cu el. 5 adj. (înv.; despre oameni sau despre firea lor) v. Excitabil. Irascibil. Iritabil. Nervos. Supărăcios. Surescitabil.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
NĂTÎNG adj., s. 1. adj., s. bleg, nătăfleț, nătărău, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău, (înv. și pop.) năuc, (pop. și fam.) haplea, (pop.) flaimuc, (înv. și reg.) nătîntoc, prostan, prostatic, prostănatic, (reg. și fam.) șui, (reg.) bleot, hăbăuc, mangosit, metehău, meteleu, motoflete, motolog, mutălău, natantol, năbîrgeac, nătăbîz, nătînt, nătrui, nătruț, năvleg, năvligos, nerodoi, pliurd, ponc, pricăjit, puncău, tălălău, tălîmb, tontan, tontolete, tontolog, (prin Transilv.) balamut, (prin Olt.) bleomb, (prin Mold.) bobletic, (prin Munt.) bobleț, (Mold.) cherapleș, (prin Transilv., Mold. și Bucov.) chiomb, (Transilv., Ban. și Olt.) lud, (Transilv. și Ban.) năhui, (Transilv.) nebleznic, (prin Mold., Transilv. și Maram.) șuietic, (Mold.) tanău, (Bucov.) tălăsman, (prin Olt. și Munt.) tărăntuc, (Munt.) tontovan, (turcism înv.) budala, (fam.) fleț, găgăuță, gogoman, zevzec, (fig.) sec. (Om ~.) 2. adj. neghiob, neghiobesc, nerod, nerozesc, netot, prostesc, stupid. (livr.) inept, (înv.) prostatic. (O comportare, o faptă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nătîngi vb. v. ÎNCĂPĂȚÎNA. ÎNDĂRĂTNICI. ÎNDÎRJI. ÎNVERȘUNA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Nătâng ≠ deștept, inteligent
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
NĂTÎNGI vb. IV. 1. refl. (Rar) A deveni nătîng (I 1); a se prosti, a se tîmpi. cf. costinescu. 2. refl. (Popular) A se încăpățîna, a se îndărătnici; a se îndîrji, a se înverșuna. De ce nătîngindu-mă aș arunca-o în capul unui om pe care nu-l poate suferi? i. negruzzi, s. vi, 12, cf. tdrg. Dar acum flăcăul era acasă și Vasile Baciu se nâtîngea în tăcere. rebreanu, i. 191. Unii cu inimă bună și cu suflet îndurător îi întindeau cîte-o bucătură, alții mai nătîngiți în răutate... îl alungau cu sudalme. reteganul, p. iii, 27. 3. intranz. (Regional) A face mofturi la mîncare.Com. din zagra-năsăud. Eu mă îndestulesc cu orice, nu nătîngesc. ib. – prez. ind.: nătîngesc. – v. nătîng.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Dray Nadiia
- acțiuni
| verb (V407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| adjectiv (A11) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv feminin (F47) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
nătângi, nătângescverb
- 2. A se încăpățâna, a se îndărătnici; a se îndârji, a se înverșuna. DEX '09 DEX '98sinonime: încăpățâna îndârji îndărătnici înverșuna
etimologie:
- nătâng DEX '98 DEX '09
nătâng, nătângăadjectiv
-
- Frate-meu cel mare, nătîng și neastîmpărat, cum îl știi, fuge la ușă să deschidă. CREANGĂ, P. 27. DLRLC
- Da cum focu să nu plîng, C-am luat bărbat nătîng! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 183. DLRLC
- Zaharia Duhu trăgea de cravată și rîdea nătîng. C. PETRESCU, R. DR. 312. DLRLC
-
- 2. (Despre sentimente, manifestări, acțiuni ale omului) Fără sens, fără rost, lipsit de rațiune. DEX '09 DEX '98sinonime: prostesc
- 3. Naiv, nepriceput, neîndemânatic, stângaci. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: naiv nepriceput neîndemânatic stângaci
- 4. Nervos, supărăcios, încăpățânat, îndărătnic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nervos supărăcios încăpățânat îndărătnic
- Așa-i; decît, vezi d-ta, bătrînii sînt nătîngi; ei știu una și bună. HOGAȘ, H. 26. DLRLC
- Mogorogea, nătîng și zgîrcit cum era, începe a striga la mine. CREANGĂ, A. 109. DLRLC
- Măi, măi, măi, că nătîng mai ești... – Cît un catîr și giumătate! ALECSANDRI, T. 1155. DLRLC
-
etimologie:
- netengŭ „leneș” DEX '98 DEX '09
nătâng, nătângisubstantiv masculin nătângă, nătângesubstantiv feminin
- 1. Persoană fără inteligență, fără pricepere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un ziarist... m-a tratat de nătîng, zicînd că am spus o enormitate. GHICA, S. 2. DLRLC
-
- 2. Om nepriceput, naiv, neîndemânatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mulți nătîngi în lume vor crede nencetat, Că un bătrîn cu mintea întrece pe trei juni. NEGRUZZI, S. II 259. DLRLC
-
- 3. Om îndărătnic, încăpățânat; om supărăcios, nervos. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- netengŭ „leneș” DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.