15 definiții pentru nervos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nervos, ~oa [At: CANTEMIR, HR. 106 / V: (înv) ~vros / Pl: ~oși, ~oase / E: lat nervosus, it nervoso, fr nerveux] 1 a Care are mușchi Si: musculos, vânos. 2 a Viguros. 3 a Care denotă forță, energie. 4 a Care se referă la nervi (3) Si: (rar) nerval (1). 5 a Care aparține nervilor (3) Si: (rar) nerval (2). 6 a Alcătuit din nervi (3) Si: (rar) nerval (3) 7 a Care este provocat de nervi (3) Si: (rar) nerval (4). 8 a De natură nevrotică Si: (rar) nerval (5). 9 a (Îs) Sistem ~ Totalitate a centrilor nervoși și a căilor de transmisie centripetă și centrifugă din organism. 10 a (Îs) Sistem ~ central Ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării. 11 a (Îs) Boală ~oasă Boală care afectează psihicul, fară a fi cauzată de o leziune organică cunoscută. 12 a (D. oameni) Care nu-și poate păstra calmul Si: nerăbdător (4). 13 a (D. oameni) Care se enervează ușor Si: iritabil, irascibil, mânios, neastâmpărat (14), (fam) nevricos (1), (înv) nătâng (12). 14 a (Pex; d. oameni) Emotiv. 15 a (D. oameni) Care se află într-o stare de încordare, de surescitare Si: enervat, iritat. 16 a (D. gesturi, manifestări) Care denotă enervare. 17 a (D. gesturi, manifestări) Care denotă nerăbdare. 18 av Cu nervozitate.

NERVÓS, -OÁSĂ, nervoși, -oase, adj. 1. Care se referă la nervi (1), care aparține nervilor (1); alcătuit din nervi (1); care este provocat de nervi (1); p. ext. de natură nevrotică. ◊ Sistem nervos = totalitatea centrilor nervoși și a căilor de transmisiune centripetă și centrifugă din organism. Sistem nervos central = ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării. Boală nervoasă = boală care afectează psihicul (fără a fi cauzată de vreo leziune organică cunoscută); boală de nervi. 2. Care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor; iritabil, mânios, nevricos; p. ext. emotiv. ♦ Care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare; enervat, iritat. ♦ (Despre gesturi, manifestări) Care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare. ♦ (Adverbial) Cu nervozitate. 3. Care are nervi (3), musculos, vânos; fig. puternic, viguros, plin de nerv, energic. – Din lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso.

NERVÓS, -OÁSĂ, nervoși, -oase, adj. 1. Care se referă la nervi (1), care aparține nervilor (1); alcătuit din nervi (1); care este provocat de nervi (1); p. ext. de natură nevrotică. ◊ Sistem nervos = totalitatea centrilor nervoși și a căilor de transmisiune centripetă și centrifugă din organism. Sistem nervos central = ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării. Boală nervoasă = boală care afectează psihicul (fără a fi cauzată de vreo leziune organică cunoscută); boală de nervi. 2. Care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor; iritabil, mânios, nevricos; p. ext. emotiv. ♦ Care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare; enervat, iritat. ♦ (Despre gesturi, manifestări) Care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare. ♦ (Adverbial) Cu nervozitate. 3. Care are nervi (3), musculos, vânos; fig. puternic, viguros, plin de nerv (4), energic. – Din lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso.

NERVÓS, -OÁSĂ, nervoși, -oase, adj. 1. Care ține de nervi (1), privitor la nervi, de nervi, al nervilor. Sistem nervos.Mă găseam în cabinetul unui prieten, medic de boli nervoase. ARGHEZI, P. T. 93. O regăsea atît de streină, cu glasul acela strident, cu ticuri nervoase. C. PETRESCU, C. V. 20. S-ar fi prelungit coșmarul... dacă o agitație nervoasă nu mă deștepta. NEGRUZZI, S. I 295. 2. Cu nervi (2), irascibil; iritat, enervat. O apucă de mînă cu o mișcare nervoasă. DUMITRIU, N. 71. Vorbind la telefon, făcuse semne nervoase nevestei sale să tacă pînă isprăvește. REBREANU, R. II 63. ◊ (Glumeț) Un țînțar, nervos și foarte Slab de constituție, În zadar vrea să ia parte Și el la discuție. TOPÎRCEANU, B. 47. ◊ (Adverbial) Se înroși ușor și mîinile i se agitară nervos. DUMITRIU, B. F. 37. Bălean, care așteaptă nerăbdător la portița prin care intrase Ianco, bate nervos în geam. DAVIDOGLU, M. 18. Căpitanul Panteli, fumînd nervos, aștepta lîngă sacii plini, trași la marginea punții. BART, E. 332. 3. Fig. Cu nerv (3), energic, vioi. Nicu Bălcescu scria lesne, stilul său era limpede, strîns, nervos și elegant. GHICA, S. A. 143.

NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. Care aparține nervilor. 2 Irascibil; iritat, surescitat. 3. (Fig.) Energic, vioi. [Cf. lat. nervosus, it. nervoso, fr. nerveux].

NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. referitor la, provocat de nervi. 2. care manifestă nervozitate; irascibil; surescitat. 3. (fig.) energic, vioi. ◊ (adv.) cu nervozitate. (< lat. nervosus, fr. nerveux)

NERVÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care ține de nervi; propriu nervilor. ◊ Sistem ~ totalitate a nervilor dintr-un organism uman sau animal. Sistem ~ central ansamblu alcătuit din encefal și măduva spinării. 2) Care conține nervi. ◊ Tic ~ tic generat de dereglarea nervilor dintr-un anumit centru. 3) (despre persoane) Care se enervează ușor; iritabil; irascibil. 4) și adverbial Care vădește nervozitate. Râs ~. 5) fig. rar (despre stil, mod de exprimare etc.) Care are nerv; vioi. /<lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso

nervos a. 1. ce ține de nervi: sistemă nervoasă; 2. viguros: braț nervos; 3. fig. energic: stil nervos; 4. ușor de iritat: a nu fi nervos.

nervós, -oásă adj. (lar. nervosus). De nervĭ: afecțiune nervoasă. Care are nerviĭ iritabilĭ: femeĭe nervoasă. Puternic, viguros: om nervos. Fig. Viguros: stilu nervos al luĭ Tacit. Adv. În mod nervos: a strînge nervos pumniĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nervós adj. m., pl. nervóși; f. nervoásă, pl. nervoáse

nervós adj. m., pl. nervóși; f. sg. nervoásă, pl. nervoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NERVÓS adj. 1. irascibil, iritabil, supărăcios, (rar) surescitabil, (pop.) rânzos, (înv. și reg.) necăjicios, sunducos, (înv.) sângeros, sângios, (fam.) nevricos. (Fire ~.) 2. enervat, iritat, necăjit, supărat, surescitat, (înv. și reg.) scârbit. (Era destul de ~.)

NERVOS adj. 1. irascibil, iritabil, supărăcios, (rar) surescitabil, (pop.) rînzos, (înv. și reg.) necăjicios, sunducos, (înv.) sîngeros, sîngios, (fam.) nevricos. (Fire ~.) 2. enervat, iritat, necăjit, supărat, surescitat, (înv. și reg.) scîrbit. (Era destul de ~.)

Intrare: nervos
nervos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nervos
  • nervosul
  • nervosu‑
  • nervoa
  • nervoasa
plural
  • nervoși
  • nervoșii
  • nervoase
  • nervoasele
genitiv-dativ singular
  • nervos
  • nervosului
  • nervoase
  • nervoasei
plural
  • nervoși
  • nervoșilor
  • nervoase
  • nervoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nervos

  • 1. Care se referă la nervi, care aparține nervilor; alcătuit din nervi; care este provocat de nervi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 4 exemple
    exemple
    • Sistem nervos.
      surse: DLRLC
    • Mă găseam în cabinetul unui prieten, medic de boli nervoase. ARGHEZI, P. T. 93.
      surse: DLRLC
    • O regăsea atît de streină, cu glasul acela strident, cu ticuri nervoase. C. PETRESCU, C. V. 20.
      surse: DLRLC
    • S-ar fi prelungit coșmarul... dacă o agitație nervoasă nu mă deștepta. NEGRUZZI, S. I 295.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune De natură nevrotică.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Sistem nervos = totalitatea centrilor nervoși și a căilor de transmisiune centripetă și centrifugă din organism.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Sistem nervos central = ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. Boală nervoasă = boală care afectează psihicul (fără a fi cauzată de vreo leziune organică cunoscută); boală de nervi.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iritabil mânios nevricos
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.2. Care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: enervat irascibil iritat surescitat un exemplu
      exemple
      • glumeț Un țînțar, nervos și foarte Slab de constituție, În zadar vrea să ia parte Și el la discuție. TOPÎRCEANU, B. 47.
        surse: DLRLC
    • 2.3. (Despre gesturi, manifestări) Care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare.
      surse: DEX '09 DEX '98 2 exemple
      exemple
      • O apucă de mînă cu o mișcare nervoasă. DUMITRIU, N. 71.
        surse: DLRLC
      • Vorbind la telefon, făcuse semne nervoase nevestei sale să tacă pînă isprăvește. REBREANU, R. II 63.
        surse: DLRLC
    • 2.4. (și) adverbial Cu nervozitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 3 exemple
      exemple
      • Se înroși ușor și mîinile i se agitară nervos. DUMITRIU, B. F. 37.
        surse: DLRLC
      • Bălean, care așteaptă nerăbdător la portița prin care intrase Ianco, bate nervos în geam. DAVIDOGLU, M. 18.
        surse: DLRLC
      • Căpitanul Panteli, fumînd nervos, aștepta lîngă sacii plini, trași la marginea punții. BART, E. 332.
        surse: DLRLC
  • 3. Care are nervi.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: musculos vânos

etimologie: