2 intrări

27 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

METAMORFOZÁ, metamorfozez, vb. I. 1. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoză. 2. Refl. și tranz. A căpăta sau a face să capete altă figură, altă înfățișare; fig. a(-și) schimba caracterul, firea, comportarea. ♦ (Mitol.) A (se) preface în plantă, în animal sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphoser.

METAMORFOZÁ, metamorfozez, vb. I. 1. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoză. 2. Refl. și tranz. A căpăta sau a face să capete altă figură, altă înfățișare; fig. a(-și) schimba caracterul, firea, comportarea. ♦ (Mitol.) A (se) preface în plantă, în animal sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphoser.

METAMORFOZÁ, metamorfozez, vb. I. Refl. (Despre unele animale inferioare) A trece prin metamorfoze în cursul dezvoltării lor, a se dezvolta prin metamorfoză. ♦ (Mitol.; despre oameni și zei) A-și schimba prin mijloace supranaturale înfățișarea, a lua alt chip, a se transforma. ◊ Fig. (Livresc, despre persoane) A căpăta altă înfățișare (de obicei mai plăcută); a-și schimba caracterul.

metamorfozá (a ~) vb., ind. prez. 3 metamorfozeáză

metamorfozá vb., ind. prez. 1 sg. metamorfozéz, 3 sg. și pl. metamorfozeáză

METAMORFOZÁ vb. a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, a (se) transforma, (înv. și pop.) a (se) întoarce, a (se) muta, (înv. și reg.) a (se) închipui, (reg.) a (se) străforma, (înv.) a (se) strămuta, a (se) suci, a (se) șanja. (Orașul nostru s-a ~ radical.)

METAMORFOZÁ vb. I. refl. A suferi o metamorfoză. ♦ (Fig.; despre oameni) A-și schimba înfățișarea, caracterul; a se transforma (treptat). [< fr. métamorphoser].

METAMORFOZÁ vb. I. refl. 1. a suferi o metamorfoză (1). 2. a-și schimba înfățișarea, caracterul, comportarea. II. refl., tr. a (se) transforma. (< fr. métamorphoser)

A METAMORFOZÁ ~éz tranz. A face să se metamorfozeze. /<fr. métamorphoser

A SE METAMORFOZÁ mă ~éz intranz. 1) (despre unele animale inferioare) A suferi o metamorfoză. 2) (în basme și în superstiții) A se preface prin farmece. 3) fig. (despre persoane) A căpăta un caracter, un exterior sau o comportare nouă. /<fr. métamorphoser

metamorfozà v. 1. a (se) schimba printr’o metamorfoză; 2. fig. a transforma complet: nenorocirile l’au metamorfozat.

METAMORFÓZĂ, metamorfoze, s. f. 1. Totalitatea transformărilor biologice pe care le suferă unele animale inferioare în cursul dezvoltării lor de la ieșirea din ou până la faza de adult. 2. Transformare morfologică și funcțională a unor organe ale plantelor. 3. Transformare, schimbare a înfățișării sau, fig., a caracterului, a felului de a fi al unei persoane; p. gener. transformare a unei ființe, a unui obiect etc. 4. (Mitol.) Transformare a unei ființe umane în animal, în plantă sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphose.

METAMORFÓZĂ, metamorfoze, s. f. 1. Totalitatea transformărilor biologice pe care le suferă unele animale inferioare în cursul dezvoltării lor de la ieșirea din ou până la faza de adult. 2. Transformare morfologică și funcțională a unor organe ale plantelor. 3. Transformare, schimbare a înfățișării sau, fig., a caracterului, a felului de a fi al unei persoane; p. gener. transformare a unei ființe, a unui obiect etc. 4. (Mitol.) Transformare a unei ființe umane în animal, în plantă sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphose.

METAMORFÓZĂ, metamorfoze, s. f. 1. Totalitatea transformărilor pe care le suferă batracienii, insectele și alte animale inferioare în cursul dezvoltării lor, de la faza de ou la faza de maturitate. Metamorfoza broaștei. ♦ (În mitologie sau în povestiri fantastice) Transformare a unei ființe umane în animal, în plantă sau într-un lucru neînsuflețit. Mai întoarce șapte foi și metamorfoza reciprocă va fi desăvîrșită. Dan întoarse foile, șopti, și umbra deveni om. EMINESCU, N. 62. 2. Fig. Transformare, prefacere, schimbare. Gîndul îi aduse o destindere în obrazul ei ostenit și pămîntiu.. Savantul profesor luă această metamorfoză drept o victorie personală. C. PETRESCU, C. V. 192.

metamorfóză s. f., g.-d. art. metamorfózei; pl. metamorfóze

metamorfóză s. f., g.-d. art. metamorfózei; pl. metamorfóze

METAMORFÓZĂ s. metamorfozare, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare, (rar) strămutare, (înv. și pop.) mutare, prefăcătură, schimbătură, (reg.) străformare, (înv.) modificație, preobrajenie, strămutătură, transformație, (fig.) răsturnare. (A suferit o ~ profundă.)

METAMORFÓZĂ s.f. Transformare a formei unor animale (insecte, batracieni etc.) în cursul dezvoltării lor de la ou la faza de maturitate. ♦ Transformare, schimbare a unei ființe într-un lucru, într-o plantă etc.). [< fr. métamorphose, cf. lat., gr. metamorphosis < gr. meta – schimbare, morphe – formă].

METAMORFÓZĂ s. f. 1. transformare a formei unor animale (insecte, batracieni etc.) în cursul dezvoltării lor ontogenetice. 2. (mit.) prefacere a unei ființe umane, a unei zeități în animal, în plantă, sau într-un lucru. 3. schimbare a înfățișării, a caracterului. (< fr. métamorphose)

METAMORFÓZĂ ~e f. 1) Transformare a formei unor animale inferioare în cursul dezvoltării. 2) fig. Modificare completă a stării sau a caracterului unei persoane sau a unui lucru. 3) (în basme, în mitologie) Schimbare miraculoasă a naturii sau a unei persoane. /<fr. métamorphose

Intrare: metamorfoză
metamorfoză substantiv feminin

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular metamorfo metamorfoza
plural metamorfoze metamorfozele
genitiv-dativ singular metamorfoze metamorfozei
plural metamorfoze metamorfozelor
vocativ singular
plural
Intrare: metamorfoza

Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) metamorfoza metamorfozare metamorfozat metamorfozând singular plural
metamorfozea metamorfozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) metamorfozez (să) metamorfozez metamorfozam metamorfozai metamorfozasem
a II-a (tu) metamorfozezi (să) metamorfozezi metamorfozai metamorfozași metamorfozaseși
a III-a (el, ea) metamorfozea (să) metamorfozeze metamorfoza metamorfoză metamorfozase
plural I (noi) metamorfozăm (să) metamorfozăm metamorfozam metamorfozarăm metamorfozaserăm, metamorfozasem*
a II-a (voi) metamorfozați (să) metamorfozați metamorfozați metamorfozarăți metamorfozaserăți, metamorfozaseți*
a III-a (ei, ele) metamorfozea (să) metamorfozeze metamorfozau metamorfoza metamorfozaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)