2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEREMETISÍRE, meremetisiri, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a meremetisi și rezultatul ei; reparare, refacere, restaurare; meremetiseală. ♦ Corvoadă, clacă. – V. meremetisi.

MEREMETISÍRE, meremetisiri, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a meremetisi și rezultatul ei; reparare, refacere, restaurare; meremetiseală. ♦ Corvoadă, clacă. – V. meremetisi.

meremetisire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: meremetisi] (Îrg) 1 Reparare. 2 Restaurare, în special a unei clădiri. 3 Corvoadă. corectată

MEREMETISÍ, meremetisesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A repara; a reface; a restaura. ♦ (Fam.) A pune în ordine; a aranja, a dichisi. – Din ngr. emeremétisa (aor. lui meremetizo).

MEREMETISÍ, meremetisesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A repara; a reface; a restaura. ♦ (Fam.) A pune în ordine; a aranja, a dichisi. – Din ngr. emeremétisa (aor. lui meremetizo).

meremetisi vt [At: KOTZEBUE, U. 26v/16 / V: (înv) ~rim~, (reg) miritisi / E: ngr ἐμερεμέτισα (aor μερεμέτιζω)] 1 (Îrg) A face lucrări de reparație. 2 (Îrg) A restaura. 3 (Fam) A pune în ordine Si: a aranja, a dichisi. 4 (Rar; c. i. o meserie) A exercita.

MEREMETISÍ, meremetisesc, vb. IV. Tranz. A repara, a drege, a cîrpi; a aranja; a îngriji. Avea lîngă casă o grădină pe care o meremetisea totdeauna pe înserate. PAS, Z. I 145. Bătrînii Nastasiei duraseră în luminișul de la capătul pogoanelor, aproape de pîrîiaș, o colibă de frunzar. în fitece primăvară trebuia meremetisită. SADOVEANU, M. C. 183. El își făcuse, meremetisindu-le de-a-ntregul [casele]... o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. ◊ Fig. Domnia-sa cugeta cum să facă și să dreagă ca să-și meremetisească ființa. SADOVEANU, F. J. 489.

meremetisésc v. tr. (d. meremet; ngr. meremetizo, aor. -métisa). Rar azĭ. Repar (maĭ ales casele).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

meremetisíre (înv., reg.) s. f., g.-d. art. meremetisírii; pl. meremetisíri

meremetisíre s. f., g.-d. art. meremetisírii; pl. meremetisíri

meremetisí (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. meremetisésc, imperf. 3 sg. meremetiseá; conj. prez. 3 să meremetiseáscă

meremetisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. meremetisésc, imperf. 3 sg. meremetiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. meremetiseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MEREMETISÍRE s. v. refacere, reparare, reparat, reparație, restaurare.

meremetisire s. v. REFACERE. REPARARE. REPARAT. REPARAȚIE. RESTAURARE.

MEREMETISÍ vb. v. reface, repara, restaura.

meremetisi vb. v. REFACE. REPARA. RESTAURA.

Intrare: meremetisire
meremetisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meremetisire
  • meremetisirea
plural
  • meremetisiri
  • meremetisirile
genitiv-dativ singular
  • meremetisiri
  • meremetisirii
plural
  • meremetisiri
  • meremetisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: meremetisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • meremetisi
  • meremetisire
  • meremetisit
  • meremetisitu‑
  • meremetisind
  • meremetisindu‑
singular plural
  • meremetisește
  • meremetisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • meremetisesc
(să)
  • meremetisesc
  • meremetiseam
  • meremetisii
  • meremetisisem
a II-a (tu)
  • meremetisești
(să)
  • meremetisești
  • meremetiseai
  • meremetisiși
  • meremetisiseși
a III-a (el, ea)
  • meremetisește
(să)
  • meremetisească
  • meremetisea
  • meremetisi
  • meremetisise
plural I (noi)
  • meremetisim
(să)
  • meremetisim
  • meremetiseam
  • meremetisirăm
  • meremetisiserăm
  • meremetisisem
a II-a (voi)
  • meremetisiți
(să)
  • meremetisiți
  • meremetiseați
  • meremetisirăți
  • meremetisiserăți
  • meremetisiseți
a III-a (ei, ele)
  • meremetisesc
(să)
  • meremetisească
  • meremetiseau
  • meremetisi
  • meremetisiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • merimetisi
  • merimetisire
  • merimetisit
  • merimetisitu‑
  • merimetisind
  • merimetisindu‑
singular plural
  • merimetisește
  • merimetisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • merimetisesc
(să)
  • merimetisesc
  • merimetiseam
  • merimetisii
  • merimetisisem
a II-a (tu)
  • merimetisești
(să)
  • merimetisești
  • merimetiseai
  • merimetisiși
  • merimetisiseși
a III-a (el, ea)
  • merimetisește
(să)
  • merimetisească
  • merimetisea
  • merimetisi
  • merimetisise
plural I (noi)
  • merimetisim
(să)
  • merimetisim
  • merimetiseam
  • merimetisirăm
  • merimetisiserăm
  • merimetisisem
a II-a (voi)
  • merimetisiți
(să)
  • merimetisiți
  • merimetiseați
  • merimetisirăți
  • merimetisiserăți
  • merimetisiseți
a III-a (ei, ele)
  • merimetisesc
(să)
  • merimetisească
  • merimetiseau
  • merimetisi
  • merimetisiseră
miritisi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

meremetisire

etimologie:

  • vezi meremetisi
    surse: DEX '98 DEX '09

meremetisi merimetisi miritisi

  • exemple
    • Bătrînii Nastasiei duraseră în luminișul de la capătul pogoanelor, aproape de pîrîiaș, o colibă de frunzar. În fitece primăvară trebuia meremetisită. SADOVEANU, M. C. 183.
      surse: DLRLC
    • El își făcuse, meremetisindu-le de-a-ntregul [casele]... o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47.
      surse: DLRLC
    • 1.1. familiar A pune în ordine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aranja dichisi îngriji attach_file 2 exemple
      exemple
      • Avea lîngă casă o grădină pe care o meremetisea totdeauna pe înserate. PAS, Z. I 145.
        surse: DLRLC
      • figurat Domnia-sa cugeta cum să facă și să dreagă ca să-și meremetisească ființa. SADOVEANU, F. J. 489.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba neogreacă emeremétisa (aoristul lui meremetizo).
    surse: DEX '09 DEX '98