MEREMETISÍRE s. f. (Învechit și regional) Acțiunea de a meremetisi; reparare, refacere ; restaurare (în special, a unei clădiri), (învechit și regional) meremetiseală, (învechit) meremetisit¹. Cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU. Prisosul de bani, de la ridicarea unui locaș dumnezeiesc, se păstra pentru „meremetisiri”. PAMFILE, COM. 2. S-a pornit a face milostenii și a aduce var și cărămizi pentru meremetisirea bisericii celei vechi. I. BOTEZ, ȘC. 203. ♦ Corvoadă, clacă. Era chemată la toate corvezile, la meremé- tisirile de la conac, de era ori de nu era nevoie de ea. CAMIL PETRESCU, O. I, 20. - Pl.: meremetisiri. – V. meremetisi.