9 definiții pentru reparat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPARÁT1 s. n. Faptul de a repara; reparare. – V. repara.

REPARÁT1 s. n. Faptul de a repara; reparare. – V. repara.

reparat1 sn [At: CARAGIALE, O. VII, 117 / V: (reg) răpăr~, reper~ / Pl: ? / E: repara] 1-4 (Rar) Reparare (1-4).

reparat2, ~ă a [At: AGÂRBICEANU, A. 60 / V: (reg) reper~, răper~ / Pl: ~ați, ~e / E: repara] (D. obiecte) Readus în stare bună Si: dres2 (1), refăcut, (reg) răpăluit2, recondiționat, renovat.

REPARÁT s. n. Acțiunea de a repara; reparare. S-a terminat reparatul tractoarelor. MIHALE, O. 15.

REPARÁT s.n. Reparare. [< repara].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REPARÁT s. 1. v. depanare. 2. v. reparație.

REPARAT s. 1. (TEHN.) depanare, depanație, reparare, reparație, (pop.) dregere. (~ unui televizor.) 2. refacere, reparare, reparație, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Munt.) prefai, (înv.) meremetisit. (~ casei.)

Intrare: reparat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reparat
  • reparatul
  • reparatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • reparat
  • reparatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

reparat (s.n.)

etimologie:

  • vezi repara
    surse: DEX '09 DEX '98 DN