2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lux2 sn [At: (a. 1777-1782) FURNICĂ, I. C. 56 / V: (înv) lus, ~us / S și: lucs / Pl: (rar) ~uri / E: fr luxe, lat luxus] 1 Exces de eleganță Si: luxură (3). 2 Nivel de viață foarte costisitor. 3 Fast. 4 (Îs) Ediție (sau tiraj) de ~ Ediție tipărită într-un număr foarte mic de exemplare, pe hârtie de foarte bună calitate, în condiții grafice superioare și adesea bogat ornamentată. 5 (Îs) Mașină de ~ Automobil foarte scump. 6 (Iuz; eliptic) Automobil. 7 (Asr; îla) Cu ~ Fastuos. 8 (Îla) De ~ De prim rang Si: elegant, select, somptuos. 9 (Îal) De calitate superioară. 10 (Îal) Deosebit. 11 (Îal) De excepție. 12 (Îal) Scump. 13 (Îal) Rafinat. 14-15 (Îal) Care (produce sau) comercializează articole de calitate superioară și de rafinament. 16 (Îal) Care nu este necesar Si: superfluu. 17 (Îe) A face ~ A duce o existență foarte costisitoare. 18 (Spc; îae) A se îmbrăca extrem de costisitor și de elegant. 19 Bogăție. 20 (Fig) Exuberanță. 21 (Îlav) Cu ~ de amănunte Foarte amănunțit. 22 Cheltuieli fără măsură Si: risipă. 23 (Fig) Extravaganță. 24 (Îvr) Bijuterie.

lux1 sm [At: LTR / Pl: lucși / E: fr lux] Unitate de măsură a iluminării, egală cu luminarea unei suprafețe care primește un flux luminos de un lumen repartizat uniform pe un metru pătrat.

LUX2 s. n. Nivel de viață excesiv de costisitor. ♦ Fast, eleganță, somptuozitate, splendoare. ◊ Loc. adj. De lux = a) extrem de confortabil; care nu reprezintă un lucru de primă necesitate; elegant, somptuos; b) de calitate superioară, de prim rang; select; c) care are articole de calitate superioară și de rafinament. Magazin de lux.Expr. A face lux = a duce o existență fastuoasă, foarte costisitoare; spec. a se îmbrăca extrem de elegant și de costisitor. – Din fr. luxe, lat. luxus.

LUX1, lucși, s. m. Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea unei suprafețe care primește un flux luminos de un lumen repartizat uniform pe o arie de un metru pătrat. – Din fr. lux.

LUX1, lucși, s. m. Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea unei suprafețe care primește un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat. – Din fr. lux.

LUX2, (rar) luxuri, s. n. Nivel de viață excesiv de costisitor. ♦ Fast, eleganță, somptuozitate, splendoare. ◊ Loc. adj. De lux = a) extrem de confortabil; care nu reprezintă un lucru de primă necesitate; elegant, somptuos; b) de calitate superioară, de prim rang; select; c) care are articole de calitate superioară și de rafinament. Magazin de lux.Expr. A face lux = a duce o existență fastuoasă, foarte costisitoare; spec. a se îmbrăca extrem de elegant și de costisitor. – Din fr. luxe, lat. luxus.

LUX s.n. Exces de cheltuieli; trai îmbelșugat și risipitor; risipă. ♦ Splendoare exterioară; fast, somptuozitate. ♦ (Fig.) Bogăție, abundență. [Cf. lat. luxus, fr. luxe].

LUX s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea uniformă a unei suprafețe de 1 m2 care primește un flux de 1 lumen. [< fr. lux, cf. lat. lux – lumină].

LUX1 s. m. unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea uniformă a unei suprafețe de 1 m2 care primește un flux de 1 lumen. (< fr. lux)

LUX2 s. n. 1. exces de cheltuieli; trai îmbelșugat și risipitor. ♦ de ~ = foarte elegant, de foarte bună calitate; care nu este absolut necesar. ♦ splendoare, eleganță; fast, somptuozitate. 2. (fig.) risipă, exces. (< fr. luxe, lat. luxus)

LUX2 lucși m. Unitate de măsură a iluminării, echivalând cu iluminarea unei suprafețe care primește un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat. /<fr. lux

LUX1 ~uri n. 1) Mod de viață excesiv de costisitor, caracterizat prin abundență de bunuri materiale. ◊ De ~ a) extrem de confortabil; b) elegant; somptuos. 2) fig. Lipsă de măsură; abuz. ~ de amănunte. /<fr. luxe, lat. luxus

lux n. 1. măreție, splendoare în îmbrăcăminte, în mâncare, în mobile; 2. fig. mare abundanță, profuziune: lux de precauțiuni; 3. ornament bogat: carte editată cu lux.

*lux n., pl. urĭ (fr. luxe, d. lat. luxus, lux). Exces de întrebuințare a bogățiiĭ în îmbrăcăminte, edificiĭ, mîncare și altele (sumptuozitate): înțeleptuluĭ nu-ĭ place luxu. Profuziune, exuberanță: lux de vegetațiune. A face lux, a fi luxos; tutun de lux, de cea maĭ bună calitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lux1 (unitate de măsură) s. m., pl. lucși; simb. lx

lux (fiz.) s. m., pl. lucși; simb. lx


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUX s. 1. v. fast. 2. bogăție, fast, pompă, splendoare, strălucire. (~ul ceremoniei.) 3. eleganță, somptuozitate. (~ul unui interior.)

LUX s. 1. fast, măreție, pompă, somptuozitate, splendoare, strălucire, (înv.) ighemonicon, pohfală, saltanat. (~ de la Curte.) 2. bogăție, fast, pompă, splendoare, strălucire. (~ ceremoniei.) 3. eleganță, somptuozitate. (~ unui interior.)

arată toate definițiile

Intrare: lux (fast; -uri)
lux (fast; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lux
  • luxul
  • luxu‑
plural
  • luxuri
  • luxurile
genitiv-dativ singular
  • lux
  • luxului
plural
  • luxuri
  • luxurilor
vocativ singular
plural
Intrare: lux (u.m.; lucși)
lux (u.m.; lucși) substantiv masculin
substantiv masculin (M8)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lux
  • luxul
  • luxu‑
plural
  • lucși
  • lucșii
genitiv-dativ singular
  • lux
  • luxului
plural
  • lucși
  • lucșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)