4 intrări

52 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUD, -Ă, luzi, -de, adj. (Înv. și reg.) Simplu, naiv, fără experiență; p. ext. prost, nătâng, nătărău. – Din sl. ludŭ.

LUD, -Ă, luzi, -de, adj. (Înv. și reg.) Simplu, naiv, fără experiență; p. ext. prost, nătâng, nătărău. – Din sl. ludŭ.

lud3, ~ă a [At: LB / Pl: luzi, ~e / E: slv лоудъ cf srb lud, bg луд] (Îrg; d. oameni) 1 Naiv. 2 (Pex) Prost.

lud2 sn [At: CHEST. II, 187/67 / Pl: ~uri / E: nct] (Trs; lpl) 1 Fiecare dintre scândurile lungi și înguste fixate de-a curmezișul furcilor în construcția pereților la adăposturile pentru vitele din câmp. 2 Oblon.

lud1 sm [At: ANON. CAR. / V: ~e / Pl: luzi / E: srb lud] (Ban; Olt) Tânăr.

LUD, -Ă, luzi, -de, adj. (Învechit și regional) Simplu, naiv, fără experiență; p. ext. prost, nătîng, nătărău. Omul... vine în lume gol și fără vreo pricepere, adică lud. GORJAN, H. II 94.

LUD adj. (Ban.) Simplu, neștiutor. Lud. Infans. Innocens.AC,351. Etimologie: bg., scr. lud. Vezi și ludețe, ludișor. Cf. r u d a t e c, brudiesc, brudior, brudiu.

lud, -ă adj. (vsl. ludŭ, prost; bg. sîrb. lud, nebun. V. zălud). Vest. Zălud. Gorj. Naiv, nevinovat. Meh. S. m. Prunc. V. brudiŭ.

LOT, loturi, s. n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure; parcelă. 2. Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. ♦ Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe. ♦ Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemănătoare expediate în același timp sau sosite în același timp. 3. (Înv.) Loz; câștig obținut de un loz. – Din fr. lot.

LOT, loturi, s. n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure; parcelă. 2. Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. ♦ Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe. ♦ Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemănătoare expediate în același timp sau sosite în același timp. 3. (Înv.) Loz; câștig obținut de un loz. – Din fr. lot.

LUT, (3) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, formată din amestec de argilă și nisip fin, friabilă în stare uscată și plastică în stare umedă, folosită în olărie, în construcții și în sculptură; argilă. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. ◊ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat. 2. Pământ. ♦ Fig. Cadavru. 3. Varietate de lut (1). – Lat. lutum.

lot1 [At: (a. 1645) IORGA, B. R. 93 / V: (înv) lod, lut / Pl: ~uri, (10, 11, 12) loți / E: fr lot, ger Lot] 1 sn Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure Si: parcelă. 2 sn Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. 3-4 sn (Pex) Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe sau care alcătuiesc deja o echipă. 5 sn (Pex) Grup de produse identice sau asemănătoare, fabricate simultan sau succesiv. 6 sn (Pex) Grup de produse identice sau asemănătoare expediate sau sosite în același timp. 7 sn (Pex) Grup de scrieri aparținând aceluiași gen, aceleiași specii literare sau aceluiași autor, de comentarii, de traduceri etc. 8 sn (Iuz) Loz (1). 9 sn (Iuz) Câștig obținut de un loz (1). 10 sn (Iuz; fig) Destin. 11 sm (Înv) Unitate de măsură pentru greutăți, de circa 18 grame. 12 sm (Înv; îf lod) Unitate de măsură a volumului unui recipient având 42 de picioare cubice. 13 sm (Reg; lpl) Greutăți pentru cântărit marfa.

lut1 sn [At: PSALT. 85/40 / V: (Trs) lud4, (înv) liut, lot / Pl: ~uri / E: ml lutum] 1 Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții și în sculptură Si: argilă. 2 (Pop; d. persoane; îe) A fi ca ~ul în mâna olarului A fi lipsit de personalitate, putând fi ușor influențat. 3 (Reg; îe) A se cerca ~ pe ~ A lovi două vase unul de altul spre a vedea dacă sunt tari. 4 (Reg; îe) A se face ~ și pământ A se supune fără comentarii. 5 (Înv; îs) ~ pecetos Bol3. 6 (Reg; îs) ~ verde Argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. 7 Pământ. 8 (Îs) ~ de pământ Argilă. 9 (Reg; îs) ~ de tocilă Nisip fin ce se roade din tocilă și rămâne pe fundul jgheabului. 10 (Reg; fig) Om foarte bătrân. 11 (Olt; Mun) Murdărie pe piele Si: jeg, rapăn. 12 (Fig) Cadavru.

LUT, (rar) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții și în sculptură; argilă. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. ◊ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat. 2. Pământ. ♦ Fig. Cadavru. – Lat. lutum.

LOT, loturi, s. n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care s-a împărțit un teren sau o pădure. V. parcelă. E departe lotul tău, Stroie? PREDA, Î. 145. Împărțirea loturilor ce se alegeau atunci din exproprierea moșiilor. SADOVEANU, P. M. 10. La noi un lot de pămînt este de patru hectare. GHICA, S. 547. 2. Grup (de persoane). Un lot de sportivi. ♦ Mulțime de obiecte de același fel sau cantitate mai mare de material de proveniență comună. 3. (Învechit) Loterie; bilet de loterie (v. loz). Două loturi [titlu]. CARAGIALE, O. I 338.

LUT, (rar) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară foarte răspîndită în natură, de culoare galbenă sau cafenie, formînd o varietate de argilă cu conținut de nisip și de oxizi de fier, folosită în olărie, lucrări de construcție și sculptură. Sus, la mansardă, alte două încăperi, destul de mari, dar cu lut pe jos. GALAN, B. I 263. Mi-e capul greu ca de lut, Stau în prag și ea nu vine. COȘBUC, P. I 50. Fata... își suflecă mînicile, călcă lut și lipi cuptioriul. CREANGĂ, P. 287. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită de sătence pentru tras brîie la casă. 2. Pămînt. (Poetic) Într-o șubredă făptură de lut, întîmplarea închide cîteodată atîta putere... încît rămîi uimit. ANGHEL, PR. 123. Ce-ți pasă ție, chip de lut, dac-oi fi eu sau altul? EMINESCU, O. I 181. ♦ Fig. Trupul omenesc după moarte. Privesc apoi lutul rămas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu. EMINESCU, O. I 37.

LOT s.n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure. 2. Grup, serie (de persoane). ♦ Grup de obiecte asemănătoare; cantitate mare de material de aceeași proveniență. 3. Loz. [< fr., engl. lot].

LOT s. n. 1. fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren, o pădure; parcelă. 2. grup, serie (de persoane). ◊ grup de obiecte, de mărfuri asemănătoare. (< fr. lot)

arată toate definițiile

Intrare: Lud
nume propriu (I3)
  • Lud
Intrare: lud
lud adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lud
  • ludul
  • ludu‑
  • lu
  • luda
plural
  • luzi
  • luzii
  • lude
  • ludele
genitiv-dativ singular
  • lud
  • ludului
  • lude
  • ludei
plural
  • luzi
  • luzilor
  • lude
  • ludelor
vocativ singular
plural
Intrare: lot
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lot
  • lotul
  • lotu‑
plural
  • loturi
  • loturile
genitiv-dativ singular
  • lot
  • lotului
plural
  • loturi
  • loturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lod
  • lodul
  • lodu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • lod
  • lodului
plural
vocativ singular
plural
lud adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lud
  • ludul
  • ludu‑
  • lu
  • luda
plural
  • luzi
  • luzii
  • lude
  • ludele
genitiv-dativ singular
  • lud
  • ludului
  • lude
  • ludei
plural
  • luzi
  • luzilor
  • lude
  • ludelor
vocativ singular
plural
Intrare: lut
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lut
  • lutul
  • lutu‑
plural
  • luturi
  • luturile
genitiv-dativ singular
  • lut
  • lutului
plural
  • luturi
  • luturilor
vocativ singular
plural
liut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lot
  • lotul
  • lotu‑
plural
  • loturi
  • loturile
genitiv-dativ singular
  • lot
  • lotului
plural
  • loturi
  • loturilor
vocativ singular
plural
lud adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lud
  • ludul
  • ludu‑
  • lu
  • luda
plural
  • luzi
  • luzii
  • lude
  • ludele
genitiv-dativ singular
  • lud
  • ludului
  • lude
  • ludei
plural
  • luzi
  • luzilor
  • lude
  • ludelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lud

etimologie:

lot lod lud

  • 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: parcelă attach_file 3 exemple
    exemple
    • E departe lotul tău, Stroie? PREDA, Î. 145.
      surse: DLRLC
    • Împărțirea loturilor ce se alegeau atunci din exproprierea moșiilor. SADOVEANU, P. M. 10.
      surse: DLRLC
    • La noi un lot de pămînt este de patru hectare. GHICA, S. 547.
      surse: DLRLC
  • 2. Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Un lot de sportivi.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemănătoare expediate în același timp sau sosite în același timp.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. învechit Câștig obținut de un loz.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: loterie loz attach_file un exemplu
    exemple
    • Două loturi [titlu]. CARAGIALE, O. I 338.
      surse: DLRLC

etimologie:

lut liut lot lud

  • 1. (numai) singular Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, formată din amestec de argilă și nisip fin, friabilă în stare uscată și plastică în stare umedă, folosită în olărie, în construcții și în sculptură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: argilă diminutive: lutișor attach_file 3 exemple
    exemple
    • Sus, la mansardă, alte două încăperi, destul de mari, dar cu lut pe jos. GALAN, B. I 263.
      surse: DLRLC
    • Mi-e capul greu ca de lut, Stau în prag și ea nu vine. COȘBUC, P. I 50.
      surse: DLRLC
    • Fata... își suflecă mînicile, călcă lut și lipi cuptioriul. CREANGĂ, P. 287.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • exemple
    • poetic Într-o șubredă făptură de lut, întîmplarea închide cîteodată atîta putere... încît rămîi uimit. ANGHEL, PR. 123.
      surse: DLRLC
    • Ce-ți pasă ție, chip de lut, dac-oi fi eu sau altul? EMINESCU, O. I 181.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Trupul omenesc după moarte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cadavru attach_file un exemplu
      exemple
      • Privesc apoi lutul rămas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu. EMINESCU, O. I 37.
        surse: DLRLC
  • 3. Varietate de lut.
    surse: DEX '09

etimologie: