8 intrări

47 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JÁLE1 s. f. 1. Tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ◊ Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (Înv.) Doliu. [Var.: (reg.) jéle s. f.] – Din sl. žalĩ.

JÁLE1 s. f. 1. Tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ◊ Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (Înv.) Doliu. [Var.: (reg.) jéle s. f.] – Din sl. žalĩ.

JÁLE2 s. f. Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (Salvia); spec. mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medicinală, salvie (Salvia officinalis). – Din magh. zsálya.

JÁLE2 s. f. Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (Salvia); spec. mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medicinală, salvie (Salvia officinalis). – Din magh. zsálya.

jale1 sf [At: PSALT. 291/37 / V: jăl, jea~, jele / Pl: (rar) jeli / E: slv жаль] 1 (Îvp) Dorință arzătoare. 2 (Îvp) Dor mare Si: (Îvr) jaloste. 3 (Îvp; îe) A (cu)prinde (ori a ajunge, a lua) pe cineva o ~ sau un jăl A-i fi dor. 4 (Îvp; îae) A se întrista. 5 (Înv; îe) A-i fi ~ (cuiva) de cineva (sau ceva) A-i fi dor de cineva sau de ceva. 6 (Buc; îae) A compătimi pe cineva. 7 Tristețe. 8 Durere adâncă Si: (reg) jălărie (2), jeie (2), (îrg) jălătate (2). 9 (Îav) A ~ Cu tristețe. 10 (Îal) De durere. 11 (Îlav) Cu ~ Plin de tristețe. 12 (Îla) De ~ Trist. 13 (Îal) Plin de dor. 14 (Îal) De plâns. 15 (Înv; îs) Glas a ~ Glas plângător. 16 (Înv) Doliu. 17 (Fam) Nenorocire.

jale2 sf [At: PANȚU, PL. / V: jaie, jele / Pl: jăli / E: mg zsálya] (Bot) 1 (Șîc ~-de-grădină) Mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medicinală Si: jaleș (6), jaleș-de-grădină, salbie, salvie, salvie-de-grădină (Salvia officinalis). 2 (Bot; îc) ~-cleioasă Jaleș de pădure (Salvia glutinosa). 3 (Îc) ~-de-câmp Salvie de câmpie (Salvia pratensis). 4 Coada-vacii (Salvia silvestris). 5 Linariță (Linaria vulgaris).

JÁLE2 s. f. 1. Plantă semilemnoasă aromată, cu flori albastre, violete sau albe, cultivată ca plantă ornamentală și medicinală (Salvia officinalis); salbie. 2. Jaleș.

JÁLE1 s. f. Tristețe, mîhnire, durere. Au stat multă vreme în ploaie, ascultînd viersul de jale, glasul singuratic al mamei părăsite. DUMITRIU, N. 155. Toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4. Frunzuleană de pelin, Mare jale, mare chin: Prin străini s-ajungi străin. BELDICEANU, P. 97. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu tristețe, cu mîhnire, dureros. El n-avea... de ce să se mire și ce să contemple cu jale. C. PETRESCU, A. R. 16. Se opresc cu toții în cale, se opresc și zic cu jale. CREANGĂ, P. 275. De ce plîngi cu jale? ALECSANDRI, P. I 196. ◊ Loc. adj. De jale = jalnic, trist, (plin) de dor. Bătrînul rosti vorbele acestea duios, ca un cîntec de jale. SADOVEANU, O. I 157. Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale. ALECSANDRI, P. A. 43. ◊ Expr. A-i fi cuiva jale de cineva = a-i fi milă de cineva. Sărmane prietene! mi-e jale de tine. NEGRUZZI, S. I 63. – Variantă: jéle (DEȘLIU, G. 24, DAVIDOGLU, M. 66) s. f.

JÁLE2 f. Plantă semilemnoasă, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivată ca plantă etero-uleioasă, medicinală sau decorativă; salvie. /<ung. zsálya

JÁLE1 f. Stare sufletească apăsătoare cauzată de o pierdere irecuperabilă, de o situație disperată etc.; durere sufletească adâncă; jelanie. Cântec de ~. [G.-D. jalei] /<sl. žali

JALE s.f. (Mold.) Dorință fierbinte. Pofta lăcomiii și jealea mărimei numelui. CANTEMIR, IST. Etjmologie: sl. žalĭ. Cf. j e l a n i e.

JALE s.f. (Mold.) Dorință fierbinte.Pofta lăcomiii și jealea mărimei numelui CANTEMIR, IST. Etimologie: sl. žalĭ. Cf. jelanie

jale f. 1. întristare: după bucurie și jale; 2. doliu: un alaiu de jale; de jale, de plâns. [Slav. JALĬ, durere].

2) jale f., pl. jălĭ și jaleș m. (ung. zsálya, sálya, salvie, și zsályás, preparat cu salvie; sîrb. žalj, žalbija, germ. salbei, d. lat. salvia). Salvie. Altă plantă din aceĭașĭ familie (stachys [germanica și rectaj]). – Se numește și pavăză.

1) jále f., fără pl. (vsl. žalĭ, durere, d. žalitĭ, a jăli, a simți jale. V. jele, jălesc, jalbă). Mare întristare, mare doliŭ: zile de jale.

JÉLE s. f. v. jale1.

ji sf [At: DR. V, 308 / V: jâ / Pl: ~le / E: bg жила] (Reg) Vână (la cal).

jele f. Mold. jale: orașul care iese din pustiile de jele Em.

jéle f. fără pl. (vsl. želĭa, măhnire, jele. V. jale 1). Melancolie: a-țĭ fi jele. – În est jăle.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jále (tristețe; plantă) s. f., g.-d. art. jálei

jale-de-câmp (plantă) s. f., g.-d. art. jalei-de-câmp corectată

jale-de-grădi (plantă) s. f., g.-d. art. jalei-de-grădi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JÁLE s. v. doliu, linariță, salvie.

JÁLE s. 1. dezolare, (pop.) jelanie, (înv. și reg.) tângă, (înv.) jalet. (Om plin de ~.) 2. v. tristețe.

JÁLE s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jaleș, salbie, salvie, (reg.) șerlai. 2. (Salvia silvestris) coada-vacii, (reg.) brăileanca (art.), corovatic, jaleș, năduf, sălvie de pădure. 3. (Stachys germanica) jaleș, (reg.) pavăză.

jale s. v. DOLIU. LINARIȚĂ. SALVIE.

JALE s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jaleș, salbie, salvie, (reg.) șerlai. 2. (Salvia silvestris) coada-vacii, (reg.) brăileanca (art.), corovatic, jaleș, năduf, sălvie de pădure. 3. (Stachys germanica) jaleș, (reg.) pavăză.

JALE s. 1. (pop.) jelanie, (înv. și reg.) tîngă, (înv.) jalet. (Om plin de ~.) 2. duioșie, durere, întristare, tristețe. (~ exprimată de o doină.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

jále s. f. – Salvie (salvia officinalis). Mag. zsálya, din lat. salvia (Tiktin; DAR; Gáldi, Dict., 139), cf. sb. žalj, žalfija (› jalfie). Este dublet de la salvie, s. f.Der. jaleș, s. m. (salvie; plantă, Stachys germanica), a cărei der. este puțin clară (după DAR, din mag. zsályas „infuzie de salvie”); joaie, s. f. (salvie), în loc de jaie (Drăganu, Dacor., IX, 210); joian, s. m. (plantă, Oenanthe silaifolia), cu var. joină, s. f.

jále (-jéli), s. f. – Chin, durere, mîhnire, amar, necaz. – Mr. jale, megl. Jal’. Sl. žalĭ „durere” (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 155; Tiktin; DAR; Conev 101), cf. bg. žalja. Se folosește în Arg. cu un sens mai mult sau mai puțin echivalent celui de „treabă proastă”. Sensul înv. de „dorință, dor” indicat de DAR nu pare să fi existat în realitate; ex. citat, din Codicele Voronețean, pare o stîngăcie a traducătorului, care a folosit jale „dorință” în loc de dor, ce are într-adevăr cele două sensuri de „durere” și „dorință”. Der. jalet, s. n. (durere); jelie, s. f. (chin); jaloste, s. f. (înv., chin), din sl. žalosti; jelcui, vb. refl. (a se lamenta), din rut. žalkuvati; jalnic, adj. (trist, dureros, chinuitor; care stîrnește milă; de doliu), cf. bg. žalnik; jelalnic, adj. (rar, necăjit); jelnici, vb. (a se lamenta, a se jelui); jelanie, s. f. (dorință; durere, chin, necaz; plîngere, lamentație), din sl. želanije „dorință”, confundat în parte cu sl. želenije „doliu, durere” (DAR), cf. bg. želanie „dorință”; jeli (mr. jilescu, jilire), vb. (a plînge, a se jelui), din sl. zaliti, cf. bg. žalja; jelitor, adj. (mîhnit, întristat); jelit, s. n. (jeluire, plînset); jelui, vb. (a compătimi, a simți compasiune, a regreta, a deplora; înv., a dori, a-i fi dor; refl., a se plînge), din sl. žalovati; jeluitor, adj. (plîngăcios); jeluitor, s. m. (reclamant); jalovanie, s. f. (bocet; reclamație), din sl. (rus.) žalovanije, înv.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jílă s.f. (reg.) vână (la cal).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JALE subst., dialectal jele. 1. Jalea. sculptorul. 2. Jălu G., dobr. (RI XI 204); Jăliu (ib. 208). 3. Jele pren. (Br 44); Jelea, act., București. 4. Jelic, Ienachi(AO X 382). 5. Jelie olt. Pentru formele 2-4 cf. și sl. Жeлнмнp și blg. Жeльo (Weig).

Intrare: Jale
nume propriu (I3)
  • Jale
Intrare: jale (bot.)
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale
  • jalea
plural
genitiv-dativ singular
  • jale
  • jalei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F129)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jaie
  • jaia
plural
genitiv-dativ singular
  • jaie
  • jaiei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jele
  • jelea
plural
genitiv-dativ singular
  • jele
  • jelei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale (sentiment)
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale
  • jalea
plural
genitiv-dativ singular
  • jale
  • jalei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jele
  • jelea
plural
genitiv-dativ singular
  • jele
  • jelei
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăl
  • jălul
plural
genitiv-dativ singular
  • jăl
  • jălului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jeale
  • jealea
plural
genitiv-dativ singular
  • jeale
  • jealei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-cleioasă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale-cleioa
  • jalea-cleioa
plural
genitiv-dativ singular
  • jale-cleioase
  • jalei-cleioase
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-câmp
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale-de-câmp
  • jalea-de-câmp
plural
genitiv-dativ singular
  • jale-de-câmp
  • jalei-de-câmp
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-grădină
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale-de-grădi
  • jalea-de-grădi
plural
genitiv-dativ singular
  • jale-de-grădi
  • jalei-de-grădi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jăle
jăle
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jilă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ji
  • jila
plural
  • jile
  • jilele
genitiv-dativ singular
  • jile
  • jilei
plural
  • jile
  • jilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jâ
  • jâla
plural
  • jâle
  • jâlele
genitiv-dativ singular
  • jâle
  • jâlei
plural
  • jâle
  • jâlelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jalesubstantiv feminin

botanică
  • 1. Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (Salvia). DEX '09
    • 1.1. prin specializare (Jale-de-grădină) Mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medicinală; jaleș, jaleș-de-grădină, salbie, salvie-de-grădină (Salvia officinalis). DEX '09 MDA2 DLRLC NODEX
    • 1.2. (Salvia silvestris) MDA2
      sinonime: coada-vacii
    • 1.3. (Linaria vulgaris) MDA2
      sinonime: linariță
    • 1.4. Jaleș. DLRLC
      sinonime: jaleș
    • chat_bubble compus Jale-cleioasă = jaleș de pădure (Salvia glutinosa). MDA2
    • chat_bubble compus Jale-de-câmp = salvie de câmpie (Salvia pratensis). MDA2
etimologie:

jalesubstantiv feminin

  • 1. Durere adâncă; jelanie, jălărie, jeie, jălătate. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Au stat multă vreme în ploaie, ascultînd viersul de jale, glasul singuratic al mamei părăsite. DUMITRIU, N. 155. DLRLC
    • format_quote Toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
    • format_quote Frunzuleană de pelin, Mare jale, mare chin: Prin străini s-ajungi străin. BELDICEANU, P. 97. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De jale = de plâns; plin de dor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bătrînul rosti vorbele acestea duios, ca un cîntec de jale. SADOVEANU, O. I 157. DLRLC
      • format_quote Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale. ALECSANDRI, P. A. 43. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu jale = cu amărăciune, plin de tristețe. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote El n-avea... de ce să se mire și ce să contemple cu jale. C. PETRESCU, A. R. 16. DLRLC
      • format_quote Se opresc cu toții în cale, se opresc și zic cu jale. CREANGĂ, P. 275. DLRLC
      • format_quote De ce plîngi cu jale? ALECSANDRI, P. I 196. DLRLC
    • chat_bubble A-i fi cuiva jale de cineva = a-i fi milă de cineva. DLRLC
      • format_quote Sărmane prietene! mi-e jale de tine. NEGRUZZI, S. I 63. DLRLC
    • chat_bubble învechit popular A (cu)prinde (ori a ajunge, a lua) pe cineva o jale sau un jăl = a se întrista. MDA2
      sinonime: întrista
    • chat_bubble locuțiune adverbială A jale = cu tristețe. MDA2
    • chat_bubble locuțiune adverbială A jale = de durere. MDA2
    • chat_bubble învechit (în) sintagmă Glas a jale = glas plângător. MDA2
  • 2. învechit popular Dorință arzătoare. MDA2
  • 3. învechit popular Dor mare. MDA2
    sinonime: jaloste
    • chat_bubble A (cu)prinde (ori a ajunge, a lua) pe cineva o jale sau un jăl = a-i fi dor. MDA2
    • chat_bubble A-i fi jale (cuiva) de cineva (sau ceva) = a-i fi dor de cineva sau de ceva. MDA2
  • 4. învechit Doliu. DEX '09 MDA2 DEX '98
    sinonime: doliu
  • 5. familiar Nenorocire. MDA2
    sinonime: nenorocire
  • chat_bubble învechit A-i fi jale (cuiva) de cineva (sau ceva) = a compătimi pe cineva. MDA2
    sinonime: compătimi
  • comentariu rar Plural: jeli. MDA2
etimologie:

jale-cleioasubstantiv feminin

ji, jilesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic