2 intrări
36 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (9)
- relaționale (8)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCORPORARE s. f. v. încorporare.
INCORPORARE s. f. v. încorporare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incorporare sf vz încorporare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCORPORA vb. I v. încorpora.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCORPORA vb. I v. încorpora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCORPORA, încorporez, vb. I. Tranz. 1. A uni, a împreuna mai multe lucruri pentru a face un singur corp, un tot. ♦ A anexa, a subordona un ținut, o provincie la o țară. 2. A încadra recruții într-o unitate militară, pentru efectuarea stagiului militar. [Var.: incorpora vb. I] – Din fr. incorporer, lat. incorporare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCORPORA, încorporez, vb. I. Tranz. 1. A uni, a împreuna mai multe lucruri pentru a face un singur corp, un tot. ♦ A anexa, a subordona un ținut, o provincie la o țară. 2. A încadra recruții într-o unitate militară, pentru efectuarea stagiului militar. [Var.: incorpora vb. I] – Din fr. incorporer, lat. incorporare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCORPORARE, încorporări, s. f. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei; încorporație. [Var.: incorporare s. f.] – V. încorpora.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCORPORARE, încorporări, s. f. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei; încorporație. [Var.: incorporare s. f.] – V. încorpora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incorpora v vz încorpora
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încorpora vt [At: HAMANGIU, C. C. 125 / V: in~ / Pzi: ~rez / E: fr encorporer, it incorporare] 1 A uni mai multe corpuri într-unul singur Si: a alipi. 2 A anexa, a subordona un ținut, o provincie la o țară. 3 (Fig) A întrupa. 4 A încadra recruții într-o unitate militară, pentru efectuarea stagiului militar. 5 A îngloba.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încorporare sf [At: CONTEMP., 1948, nr. 112, 3/5 / V: in~ / Pl: ~rări / E: încorpora] 1 Unire a mai multor lucruri într-unul singur Si: încorporat1 (1), încorporație (1). 2 Anexare a unui ținut, a unei provincii la o țară Si: încorporat1 , încorporație (2). 3 Încadrare a recruților într-o unitate militară, pentru efectuarea stagiului militar Si: încorporat1 (3), încorporație (3). 4 Înglobare. 5 (Fig) Întrupare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCORPORA, încorporez, vb. I. Tranz. 1. A absorbi, a îngloba, a cuprinde sau a închide în sine. Am văzut cu toții că noua realitate creată de partidul bolșevicilor care încorporează rațiunea și voința maselor... ne oferă un dar sublim. SAHIA, U.R.S.S. 163. ♦ (Cu privire la o țară, o provincie etc.) A alipi, a anexa. 2. (Cu privire la recruți) A încadra într-o unitate militară pentru facerea stagiului. Văraru... a fost încorporat, mi se pare, mai mult în glumă. CAMIL PETRESCU, U. N. 243.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCORPORARE, încorporări, s. f. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei. 1. Înglobare a unui corp în altul. 2. Intrare în cadrele armatei pentru satisfacerea stagiului militar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCORPORA vb. I. tr. A încorpora (1). [< fr. incorporer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCORPORA vb. I. tr. 1. A absorbi, a îngloba, a cuprinde în sine. ♦ A alipi, a anexa (un teritoriu, o provincie); a incorpora. 2. A încadra (un recrut) pentru stagiu în armată. [Cf. fr. incorporer, lat. incorporare].[1]
- Var. incorpora (1) — LauraGellner
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCORPORARE s.f. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei; încorporație (1) [în DN]. [< încorpora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCORPORA vb. tr. 1. a absorbi, a îngloba, a cuprinde în sine. ◊ a anexa (un teritoriu). 2. a încadra într-o unitate pentru efectuarea stagiului militar. (< fr. incorporer, lat. incorporare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ÎNCORPORA ~ez tranz. 1) A introduce ca parte componentă (într-un tot); a uni cu alte elemente pentru a forma un corp; a îngloba; a include. 2) (teritorii) A alipi cu forța; a anexa. 3) (recruți) A înscrie în efectivul armatei; a înrola; a angaja. /<fr. incorporer, lat. incorporare[1]
- Var. incorpora (1) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incorporà v. a uni într’un singur corp de trupe: a incorpora recruții.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*incorporațiúne f. (lat. in-corporátio, -ónis. V. corporațiune). Acțiunea de a saŭ de a te incorpora. – Și -áție, dar maĭ des încorporare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*în- și incorporéz v. tr. (lat. in-córporo, -áre, d. in, în, și corpus, corp). Alipesc, anexez, întrupez: Dacia a fost încorporată imperiuluĭ roman (saŭ și în imperiu roman). Reproduc, reprezent, încarnez, întrupez: acest om încorporează șarlatanu politic. Bag în regiment (corp): a incorpora niște recruțĭ. V. refl. Mă întrupez. V. însumez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incorporare v. încorporare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!încorpora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încorporez, 3 încorporează; conj. prez. 1 sg. să încorporez, 3 să încorporeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!încorporare s. f., g.-d. art. încorporării; pl. încorporări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incorpora v. încorpora
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!încorpora/incorpora (a ~) vb., ind. prez. 3 încorporează/incorporează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de nsho_ci
- acțiuni
!încorporare/incorporare s. f., g.-d. art. încorporării/incorporării; pl. încorporări/incorporări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de nsho_ci
- acțiuni
încorpora vb., ind. prez. 1 sg. încorporez, 3 sg. și pl. încorporează[1]
- Var. incorpora (1) (în DN și DEX) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încorporare s. f., g.-d. art. încorporării; pl. încorporări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încorporez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCORPORA vb. v. incarna, întruchipa, întrupa.[1]
- Var. incorpora (1) (în DN și DEX) — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCORPORA vb. I. 1. v. îngloba. 2. v. absorbi. 3. v. anexa. II. (MIL.) a înrola, a recruta, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a șorozi, (înv., prin Transilv. și Ban.) a asenta. (Au fost ~ la infanterie.)[1]
- Var. incorpora (1) (în DN și DEX) — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCORPORARE s. v. incarnare, incarnație, întrupare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCORPORARE s. I. 1. v. înglobare. 2. v. absorbție. 3. v. anexare. II. (MIL.) înrolare, recrutare, (înv. și pop.) scriere, (Transilv. și Mold.) conscripție, (Transilv. și Maram.) șorozaș. (~ unui nou contingent.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încorpora vb. v. INCARNA. ÎNTRUCHIPA. ÎNTRUPA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCORPORA vb. 1. a include, a integra, a introduce, a îngloba. (A ~ ceva în masa unei substanțe.) 2. a absorbi, a aspira, a înghiți, a resorbi, a sorbi, a suge, a trage. (Pămîntul ~ apa de precipitații.) 3. a alipi, a anexa, a atașa, (înv.) a întrupa, a lipi. (A ~ un teritoriu străin.) 4. (MIL.) a înrola, a recruta, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a șorozi, (înv., prin Transilv. și Ban.) a asenta. (Au fost ~ la infanterie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCORPORARE s. 1. includere, integrare, introducere, înglobare. (~ a ceva în masa unei substanțe.) 2. absorbție, resorbție, (înv.) sorbire. (Fenomenul de ~.) 3. alipire, anexare. (~ unui teritoriu.) 4. (MIL.) înrolare, recrutare, (înv. și pop.) scriere, (Transilv. și Mold.) conscripție, (Transilv. și Maram.) șorozaș. (~ unui nou contingent.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încorporare s. v. INCARNARE. ÎNTRUPARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ÎNCORPORARE s. f. (< încorpora, cf. fr. incorporer, lat. incorporare): absorbire, înglobare a unui conținut noțional și semantic de către o parte de vorbire care nu-l posedă, în anumite condiții sintactice (în cazul fenomenului lingvistic de schimbare a valorii gramaticale). v. conversiune. Î. în limba română se constată rar și numai la părțile de vorbire neflexibile care nu au un asemenea conținut: transformarea prepoziției la în adjectiv de cantitate cu sensul de „mult”, „multă” („Era acolo la lume!”) sau în adverb de mod de aproximație, cu sensul de „cam”, „aproape” („Să fi fost la șaizeci de oameni”); trecerea prepoziției după la adverb de timp cu sensul de „apoi”, „după aceea”, „mai târziu” („Urcați mai repede și luați bilete după!”) etc. Î. este un fenomen corelativ cu delexicalizarea (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
încorpora, încorporezverb
- 1. A uni, a împreuna mai multe lucruri pentru a face un singur corp, un tot. DEX '09 DEX '98
- Am văzut cu toții că noua realitate creată de partidul bolșevicilor care încorporează rațiunea și voința maselor... ne oferă un dar sublim. SAHIA, U.R.S.S. 163. DLRLC
-
- 2. A încadra recruții într-o unitate militară, pentru efectuarea stagiului militar. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: încadra
- Văraru... a fost încorporat, mi se pare, mai mult în glumă. CAMIL PETRESCU, U. N. 243. DLRLC
-
etimologie:
- incorporer DEX '09 DEX '98 DN
- incorporare DEX '09 DEX '98 DN
încorporare, încorporărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: încorporație
- 1.1. Înglobare a unui corp în altul. DLRLCsinonime: înglobare
- 1.2. Intrare în cadrele armatei pentru satisfacerea stagiului militar. DLRLC
-
etimologie:
- încorpora DEX '09 DEX '98 DN