11 definiții pentru îngloba

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGLOBA, înglobez, vb. I. Tranz. A introduce ca parte integrantă într-un tot; a include, a cuprinde. – Din fr. englober.

ÎNGLOBA, înglobez, vb. I. Tranz. A introduce ca parte integrantă într-un tot; a include, a cuprinde. – Din fr. englober.

îngloba vt [At: CONV. LIT. XLIV, voi. 77 / Pzi: ~bez / E: fr englober] 1 A reuni lucruri diferite formând un tot. 2 A introduce un element ca parte integrantă într-un tot Si: a include, a cuprinde.

ÎNGLOBA, înglobez, vb. I. Tranz. A face să intre într-un tot, a introduce ca parte integrantă; a cuprinde, a include. De la Pușkin încoace, limba rusească scrisă devine mai bogată, înglobînd în ea toată comoara de nestemate a cîntecului oral. SADOVEANU, E. 209.

ÎNGLOBA vb. I. tr. A reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde. [< fr. englober].

ÎNGLOBA vb. tr. a reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde. (< fr. englober)

A ÎNGLOBA ~ez tranz. înv. 1) A introduce ca parte componentă într-un tot; a include; a încorpora; a integra. 2) A conține în sine; a cuprinde; a însuma; a întruni; a comporta; a include. [Sil. în-glo-] /<fr. englober

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngloba (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înglobez, 3 înglobea; conj. prez. 1 sg. să înglobez, 3 să înglobeze

îngloba (a ~) vb., ind. prez. 3 înglobea

îngloba vb., ind. prez. 1 sg. înglobez, 3 sg. și pl. înglobea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGLOBA vb. 1. v. conține. 2. v. cuprinde. 3. a include, a integra, a introduce, a încorpora. (A ~ ceva în masa altei substanțe.)

ÎNGLOBA vb. 1. a conține, a cuprinde, a include, a număra. (~ într-însa mai multe elemente.) 2. a cuprinde, a include. (Vechea Galie ~ și Belgia de astăzi.) 3. a include, a integra, a introduce, a încorpora. (A ~ ceva în masa altei substanțe.)

Intrare: îngloba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngloba
  • ‑ngloba
  • înglobare
  • ‑nglobare
  • înglobat
  • ‑nglobat
  • înglobatu‑
  • ‑nglobatu‑
  • înglobând
  • ‑nglobând
  • înglobându‑
  • ‑nglobându‑
singular plural
  • înglobea
  • ‑nglobea
  • înglobați
  • ‑nglobați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înglobez
  • ‑nglobez
(să)
  • înglobez
  • ‑nglobez
  • înglobam
  • ‑nglobam
  • înglobai
  • ‑nglobai
  • înglobasem
  • ‑nglobasem
a II-a (tu)
  • înglobezi
  • ‑nglobezi
(să)
  • înglobezi
  • ‑nglobezi
  • înglobai
  • ‑nglobai
  • înglobași
  • ‑nglobași
  • înglobaseși
  • ‑nglobaseși
a III-a (el, ea)
  • înglobea
  • ‑nglobea
(să)
  • înglobeze
  • ‑nglobeze
  • îngloba
  • ‑ngloba
  • înglobă
  • ‑nglobă
  • înglobase
  • ‑nglobase
plural I (noi)
  • înglobăm
  • ‑nglobăm
(să)
  • înglobăm
  • ‑nglobăm
  • înglobam
  • ‑nglobam
  • înglobarăm
  • ‑nglobarăm
  • înglobaserăm
  • ‑nglobaserăm
  • înglobasem
  • ‑nglobasem
a II-a (voi)
  • înglobați
  • ‑nglobați
(să)
  • înglobați
  • ‑nglobați
  • înglobați
  • ‑nglobați
  • înglobarăți
  • ‑nglobarăți
  • înglobaserăți
  • ‑nglobaserăți
  • înglobaseți
  • ‑nglobaseți
a III-a (ei, ele)
  • înglobea
  • ‑nglobea
(să)
  • înglobeze
  • ‑nglobeze
  • înglobau
  • ‑nglobau
  • îngloba
  • ‑ngloba
  • înglobaseră
  • ‑nglobaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngloba, înglobezverb

  • 1. A introduce ca parte integrantă într-un tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote De la Pușkin încoace, limba rusească scrisă devine mai bogată, înglobînd în ea toată comoara de nestemate a cîntecului oral. SADOVEANU, E. 209. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.