8 intrări
44 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (3)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HOT adj. (Despre modul de executare propriu jazzului din anii 1926-1930) Caracterizat printr-o sonoritate amplă, expresie vibrantă, tensionată și prin exuberanță. [Pr.: hat] – Cuv. engl.
hot3 sni [At: DEX2 / P: hat / E: eg hot] Hot-jazz.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hot1 sn [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Bucium făcut din coajă de salcie Cf dârlă, drâmboi, hurgoi, hurnoi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hot2 sn [At: MAT. FOLK. 1209 / Pl: ~e / E: nct] (Reg) Bucată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOT s. n. Curent în muzica de jaz caracterizat printr-o sonoritate amplă. [Pr.: hat] – Cuv. engl.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HOT adj. invar. (Anglicism) Fierbinte, arzător; (fig.) înflăcărat. [< engl. hot].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOT adj. inv. 1. fierbinte. ♦ ~ -jazz = stil de jaz cu sonorități ample, caracterizat prin tempo rapid, puternic accentuat ritmic, și improvizații expresive. 2. (fig.) înflăcărat. (< engl. hot/jazz/)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HOTDOG, hotdogi, s. m. Crenvurșt fiert, servit cu muștar, într-un corn fierbinte. – Cuv. engl.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOȚ, HOAȚĂ, hoți, hoațe, s. m. și f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (Fam.) Om ștrengar, șiret. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOȚ, HOAȚĂ, hoți, hoațe, s. m. și f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (Fam.) Om ștrengar, șiret. – Et. nec.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hot-dog sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: eg hot dog] Cârnat sau crenvurșt cald, servit cu muștar, într-o chiflă (lunguiață).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hoț, hoață [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~țe / E: nct] 1 smf Persoană care fură Si: (înv) fur Cf bojogar, borfaș, coțcar, găinar, potlogar. 2 smf (Îs) ~ de codru Tâlhar. 3 smf (Înv; îs) ~ de bună dimineață Hoț care intră în locuințele oamenilor prin ferestrele deschise în zorii zilei (mai ales vara). 4 smf (Îs) ~ de buzunare Hoț care fură de prin buzunare, în locuri aglomerate. 5 smf (Prt; îas) Hoț mărunt, de valori mici Si: găinar. 6 smp (Îc) De-a ~ii Joc de copii. 7-8 smf, a (Fig; fam; cu admirație) (Persoană) care iese ușor din încurcătură, dovedind multă abilitate Si: hoțoman, isteț, șiret, ștrengar. 9 a Care fură. 10 a Necinstit. 11 sf (Ent) Nume al unei insecte care trăieșe prin locuințele oamenilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
oț[1], oață sn vz hoț
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOT DOG s. m. Cârnat sau crenvurșt cald, servit cu muștar, într-o chiflă (lunguiață). [Pr.: hot dog] – Cuv. engl.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HOȚ, HOAȚĂ, hoți, hoațe, s. m. și f. 1. Persoană care fură. Cum v-am povestit la crîșmă, au năzuit doi hoți la parale. SADOVEANU, B. 110. Aista are să-ți spargă casa ș-are să te prade; aista-i un hoț. HOGAȘ, DR. II 151. Te pradă hoții. ȘEZ. III 116. Și mă scoate, dacă poți, De prin mîni, de pe la hoți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 318. ◊ Hoț de codru v. codru. Hoț de drumul mare v. drum. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean, perfid. Păcat de dragostea noastră Că e lumea rea și hoață, Îmblă-n față să ne-o scoață. ALECSANDRI, P. P. 278. 2. (Familiar, cu o nuanță de ușoară mustrare și uneori de admirație) Ștrengar, șiret. Rada-i mare hoață, Poate satul tot să-l scoață Din sărit. COȘBUC, P. I 98. Ce văd? Iar hoțu cel de Leonaș? ALECSANDRI, T. I 217. Să-mi aleg... [o fată] Cu fața de ardeleancă, Cu ochii ca o șerpoaică Și hoață ca o vulpoaică. ȘEZ. IV 219.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOT DOG loc. s. (Anglicism) Pîiniță în al cărei miez s-a pus un crenvurșt sau un cîrnat. [< americ., fr., it. hot dog, cf. engl. hot – fierbinte, dog – cîine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HOT DOG s. m. crenvurșt sau cârnat cald într-o chiflă (alungită), cu muștar. (< amer. hot dog)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HOT MONEY (Pron.: hot mani) s. n. (fin.) capital care circulă rapid de la o țară la alta, în intenția de a fi speculat. (< engl. hot money)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hot-dog s. m. (alim.; americanism) ◊ „Pe str. Brezoianu a început să funcționeze și un punct de comercializare a crenvurștilor (hot-dogs).” I.B. 9 X 75 p. 2. ◊ „Unele restaurante erau astfel proiectate [...] încât să semene cu tradiționalii hot-dogs (crenvurști într-o chiflă caldă).” Sc. 2 IV 76 p. 4. ◊ „Mănâncă pe stradă și floricele și hot-dogs și înghețată la chioșc.” D. 138/95 p. 9; v. și fast-food (din engl. americ. hot-dog; cf. fr., it. hot-dog; DMC 1950, BD 1966; D. Am.)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HOȚ ~i m. 1) Persoană care fură. 2) și adjectival fam. Ființă șireată și poznașă; viclean; șiret; șmecher. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hoț m. cel ce fură; hoț de codru. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hoț m. (probabil, din răd. slavă hot- și hvat-, de unde vine poftă și înșfac [Bern. 1, 398 și 407]. Cp. și cu înhaț și cu moț, pin aluz. la căcĭula moțată a hoților orĭ a Moților din Ardeal. D. hoț numele Huțanilor saŭ Huțulilor în Bucov.). Fur, acela care fură. Fig. Fam. Epitet glumeț unuĭ șiret. – Fem. hoață și hoțoaĭcă, pl. e. – În vest și oț (VR. 1927, 5, 156, de doŭă orĭ). V. tîlgar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oț, V. hoț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hotdog s. m., art. hotdogul; pl. hotdogi, art. hotdogii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hoț s. m., pl. hoți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hotdog (angl.) s. m., art. hotdogul; pl. hotdogi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
hoț s. m., pl. hoți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hoț s. m., pl. hoți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hoț.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HOȚ s. v. ștrengar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HOȚ s. 1. pungaș, (astăzi rar) prădător, (înv. și reg.) lotru, (reg.) furător, robalău, (înv.) chesăgiu, fur, prădaș, războinic, (fam.) coțcar, (arg.) manglitor, șut, șutitor, teșcar. (~ de buzunare.) 2. v. escroc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HOȚ DE MARE s. v. corsar, pirat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HOȚ s. 1. pungaș, (astăzi rar) prădător, (înv. și reg.) lotru, (reg.) furător, robalău, (înv.) chesăgiu, fur, prădaș, războinic, (fam.) coțcar, (arg.) manglitor, șut, șutitor, teșcar. (~ de buzunare.) 2. escroc, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pîrlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pîrlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e și ăsta!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hoț s. v. ȘTRENGAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hoț de mare s. v. CORSAR. PIRAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hoț (hoți), s. m. – 1. Persoană care fură. – 2. Persoană ageră, isteață. Origine obscură, probabil expresivă. Pare a aparține aceleiași rădăcini expresive haț, cf. hățaș, s. m. (Bucov., hoț). Variația vocalică nu e rară în cazuri de interpretare expresivă, cf. hală și hoală, hanță și hoarță, handră și hoandră, hăis și hois, etc. Pentru identitatea formală a numelui cu interjecția cf. cioc, dop, hop. Originea expresivă a fost indicată încă de Hasdeu, Istoria critică, I, 2, p. 294, dar nu pare să fi fost acceptată. Celelalte ipoteze sînt departe de a fi convingătoare: din sl. zlodĕi „malefic” (Cihac, II, 141); de la o rădăcină sl. *chop-, de unde și rus. chopitĭ „a prinde”, cu suf. sl. -ĭcĭ, de unde *hopț (Densusianu, GS, IV, 153); de la rădăcina sl. *hot-, cf. poftă (Scriban). De aici pare a proveni numele huțani sau huțuli, populație carpatică din Galiția, care vorbește ruteana, dar care nu pare a fi de origine slavă. (După Rozwadowski, apud Vasmer, I, 324, acest nume ar fi got. guta „got”, transmis prin intermediul rut.; însă această ipoteză nu pare posibilă). Der. hoață, s. f. (femeie care fură); hoțoaică, s. f. (hoață; prăjină de scuturat fructele); hoțesc, adj. (de hoți); hoțește, adv. (ca hoții; pe ascuns); hoțiș, adv. (hoțește); hoți, vb. (a duce viață de hoț; a fura); hoție, s. f. (furt; jaf; fraudă); hoțime, s. f. (bandă de hoți); hoțoman, s. m. (hoț), cu suf. expresiv -man; hoțomănie, s. f. (bandă de hoți); hoțomănesc, adj. (de hoți); pohoț, s. m. (hoț), în Mold., cu suf. po- ce indică excelența, cuvîntul pe care Cihac, II, 272, îl glosează prin „libertin” și îl pune în legătură cu sl. pochotinŭ; pohoață, s. f. (femeie rea), pe care Pascu, Arch. Rom., VI, 231, îl pune greșit în legătură cu pațachină, prin intermediul unei forme incerte *pohoahă; pahonț (var. pohonț), s. m. (termen de batjocură pentru soldații ruși), cuvînt pus în legătură de către Tiktin cu rus. pĕhotinec „infanterist”, și de către Scriban cu rus. pogonecĭ „ștafetă”, cf. honț.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hot1, hoturi, s.n. (reg.) Bucium făcut din coajă de salcie; hurgoi, furnoi, dârlă, drâmboi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de claudia
- acțiuni
hot2, hoturi, s.n. (reg.) Bucată.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de claudia
- acțiuni
HOT DOG s.n. Gustare constând dintr-un cârnăcior cald (crenvurșt sau frankfurter), introdus într-o baghetă de pâine despicată, condimentat cu muștar sau ketchup.
- sursa: DGE (2003)
- adăugată de gal
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HOT, numele formate din această temă se pot explica prin: 1° subst. dialectal hot „bucium”, 2° sl. χoть „voință”, cf. și numele dalmatine Hote, Hoten, Hotimir, citate în (DR I), 3° etnicul alb. Hoti, numele unui trib de Gheghi. 1. Hot, -ilo, -ul (Vlah P. B.); Hotu (Ard I p. VI); Hota b (P. Gov. f 13 vo). 2. + -an, Hotanul m-te (AO XVI). 3. Hote (Ard; Mar). 4. Hotea (Mar; Cras 61, 100; 17 B I 498). 5. Hoten (Ard). 6. Hotean și -cea bb. (Mar); Hotian (Ard). 7. Hot/eni, -ești ss.; -escu, C. act. cf. Hotești = Golești (Ștef), identitate dată de Ioan Bogdan. 3. + -iș: Hotiș (Hur 99). 9. + -man: Hotman (17 B II 83, 106; 16 B I 20); – Stroe (17 B I 306,15 etc.). 10. + -co: Hotco b. și Hotcești s., cu tc < dc, forme ce apar și în variantele lui Hodco (Dm; Ștef), v. Hod 4.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAGNI MINORES SAEPE FURES PUNIUNT (lat.) hoții cei mari pedepsesc adesea pe hoții cei mici – Balbus, „Sententiae”, 107.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOȚ subst. 1. Hoțul (Glos). 2. Hoțea, I., munt. 1741. 3. Hoțilă olt. (Sur VI; Glos). 4. Cf. Oțoiu, Ion, act.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
HOȚ abțibild, achizitor, aghiotant, alonjar, alpinist, aportor, aprod, aspersor, bijboc, bobocel, bojogar, borfaș, caiafă, caracudă, caramangiu, caraulă, carditor, cenușăreasă, chibiț, chichițar, chișer, cioran, ciorditor, circar, ciupitor, cocor, corecționar, croitor, curvă bătrână, digitator, excursionist, găinar, giolar, giurgian, guguștiuc, hârciog, hoț ca o coțofană, hubăr, hultan, ied, inspector, județ, julitor, junior, lăturean, lupache, lupeanu, lupescu, mafler, maimuțar, manglitor, matroz, mânuță de aur, mătreață, oblete, ostreață, palmagiu, panacotar, panacotist, paraditor, pălmar, perpelit, piețar, pungaș, șucăr, ucenic, vastangiu, zarzavagiu, zdrențar.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hoț ca o coțofană expr. hoț înrăit; cleptoman.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hoț de bună dimineața expr. (intl.) spărgător care operează în zorii zilei, pătrunzând în locuințe pe fereastra deschisă de la parterul unei clădiri.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
hotadjectiv invariabil
- 1. (Despre modul de executare propriu jazzului din anii 1926-1930) Caracterizat printr-o sonoritate amplă, expresie vibrantă, tensionată și prin exuberanță. DEX '09 DNsinonime: arzător fierbinte înflăcărat
etimologie:
- DEX '98 DN
hotdog, hotdogisubstantiv masculin
- 1. Crenvurșt fiert, servit cu muștar, într-un corn fierbinte. DEX '09 DN
- comentariu Scrierea în două cuvinte (cu sau fără cratimă) este nerecomandată. dexonline
etimologie:
- DEX '09 DEX '98 DN
hot moneysubstantiv neutru
- 1. Capital care circulă rapid de la o țară la alta, în intenția de a fi speculat. MDN '00
etimologie:
- hot money MDN '00
hoț, hoțisubstantiv masculin hoață, hoațesubstantiv feminin
- 1. Persoană care fură. DEX '09 DEX '98 DLRLCaugmentative: hoțoman
- Cum v-am povestit la crîșmă, au năzuit doi hoți la parale. SADOVEANU, B. 110. DLRLC
- Aista are să-ți spargă casa ș-are să te prade; aista-i un hoț. HOGAȘ, DR. II 151. DLRLC
- Te pradă hoții. ȘEZ. III 116. DLRLC
- Și mă scoate, dacă poți, De prin mîni, de pe la hoți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 318. DLRLC
-
-
- Păcat de dragostea noastră Că e lumea rea și hoață, Îmblă-n față să ne-o scoață. ALECSANDRI, P. P. 278. DLRLC
-
-
-
- Rada-i mare hoață, Poate satul tot să-l scoață Din sărit. COȘBUC, P. I 98. DLRLC
- Ce văd? Iar hoțu cel de Leonaș? ALECSANDRI, T. I 217. DLRLC
- Să-mi aleg... [o fată] Cu fața de ardeleancă, Cu ochii ca o șerpoaică Și hoață ca o vulpoaică. ȘEZ. IV 219. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09