2 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGRADÁRE, degradări, s. f. 1. Înjosire. 2. (Și în sintagma degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. ♦ (În sintagma) Degradare civică = pierdere juridică a unor drepturi cetățenești. 3. Proces de schimbare în rău; stricare, deteriorare, ruinare. ♦ Micșorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zăcământ etc. ◊ Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină schimbarea fertilității acestora. – V. degrada.

degradare sf [At: HELIADE, PARALELISM, II, 65/26 / V: desg~, disg~ / Pl: ~dări / E: degrada] 1 Dezonorare. 2 Punere a unei persoane într-o situație de inferioritate nemeritată Si: degradat1 (2), desconsiderare, (înv) degradație (2). 3 Disprețuire. 4-6 Deposedare a unei persoane (de un rang social sau) de un titlu (și trecere într-un rang mai mic) Si: degradat1 (4-6), (înv) degradație (4-6). 7-8 (Destituire a unei persoane dintr-o funcție sau) trecere într-o funcție inferioară Si: degradat1 (7-8), (înv) degradație (7-8). 9 (Mil) Pedepsire prin luarea gradului Si: degradat1 (9), (înv) degradație (9), (îvr) degradarisire, degradeluire. 10 (Îs) ~ civică Sancțiune care constă în suspendarea unor drepturi cetățenești. 11-13 Decădere fizică (morală sau materială) Si: degradat1 (11-13) (înv) degradație (4-6). 14-17 Pierdere de către un sistem tehnic, un corp, un obiect, un material a (însușirilor sau) aspectului inițial (prin acțiunea agenților fizici sau) prin folosință îndelungată Si: degradat1 (14-17), (înv) degradație (13-16), deteriorare, stricare, uzare. 18 Pierdere a fertilității unui teren agricol Si: degradat1 (18), (înv) degradație (18). 19 (Agr; îs) ~a solului Totalitate a schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină pierderea fertilității acestora. 20 (Glg; îs) ~a terenului (sau terenurilor) Proces prin care suprafața unui teren este puternic fragmentată și stratul de sol fertil este în cea mai mare parte îndepărtat. 21 (Înv) Slăbire treptată a intensității luminii Si: degradat1 (21), (înv) degradație (19). 22 (Înv) Decolorare treptată Si: degradat1 (22), (înv) degradație (20).

DEGRADÁRE, degradări, s. f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei; degradație. 1. Înjosire. 2. (Și în sintagma degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. ♦ (În sintagma) Degradare civică = pierdere juridică a unor drepturi cetățenești. 3. Proces de schimbare în rău; stricare, deteriorare, ruinare. ♦ Micșorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zăcământ etc. ◊ Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină schimbarea fertilității acestora. – V. degrada.

DEGRADÁRE, degradări, s. f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. 1. Înjosire. Ar fi o degradare pentru un ofițer să ia apărarea unui automutilat. CAMILAR, N. I 349. 2. (Mil.) Pedeapsă prin luarea gradului. Încheiam bilanțul sinistru al acestei petreceri, ca un general înfrînt și fugărit, promis degradării și exilului. CAMIL PETRESCU, U. N. 125. ♦ (Jur.) Degradare civică = pierderea drepturilor cetățenești în urma unei sentințe infamante. 3. Procesul de schimbare spre rău; decădere, deteriorare, ruinare. Capitaliștii și moșierii au ținut gospodăriile țărănești într-o stare de înapoiere tehnică ce prezenta cele mai diverse și mai tipice forme de degradare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 185. ♦ (Tehn.) Modificarea calităților unui bun material, astfel încît acesta să fie mai puțin valoros. ♦ Micșorarea valorii agricole a unui sol, a unui teren. Orice deținători de terenuri supuse eroziunilor și degradărilor produse de ape și inundațiilor sînt obligați să ia măsuri pentru protejarea lor. B. O. 1953, 101. ♦ (Min.) Degradarea zăcămintelor = micșorarea valorii zăcămintelor (petrolifere etc.) în urma unei exploatări neraționale.

DEGRADÁRE s.f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. ♦ Stricare; decădere; degradație. ◊ Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasării de teren; reducere treptată a înălțimii reliefului prin acțiunea distructivă exercitată de agenți geomorfologici externi. ♦ Defertilizare. [< degrada].

degradare f. 1. destituire infamantă: degradare militară; 2. slăbire treptată de lumină, de culori; 3. Jur. stricare: ameliorarea și degradarea unui imobil; 4. fig. înjosire.

*degradáre f. Destituire infamantă (maĭ ales în armată). Stricăcĭune făcută de om saŭ de timp uneĭ construcțĭunĭ. Schimbare insensibilă, succesivă și continuă a colorilor, a umbreĭ în pictură. Fig. Înjosire.

DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. Tranz. A înjosi. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. Refl. A ajunge într-o stare de decădere. 4. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. 5. Tranz. și refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face să devină neproductiv. – Din fr. dégrader, lat. degradare.

DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. Tranz. A înjosi. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele. 3. Refl. A ajunge într-o stare de decădere. 4. Refl. (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina. 5. Tranz. și refl. (Despre terenuri) A deveni sau a face să devină neproductiv. – Din fr. dégrader, lat. degradare.

degrada [At: HELIADE, O. II, 37 / V: (înv) desg~, (reg) ~rădea, (îvr) ~răda, ~rădi, desgrăda / Pzi: ~dez și (înv) ~rad / E: fr dégrader, lat degradare] 1 vt (C.i. oameni) A dezonora. 2-3 vtr (D. oameni) A (se) pune într-o situație inferioară nemeritată Si: a (se) desconsidera. 4 vt A disprețui. 5-7 vt (C.i. oameni) A deposeda (de un rang social sau) de un titlu (și a trece într-un rang mai mic). 8-9 vt (C.i. oameni) (A destitui dintr-o funcție sau) a trece într-o funcție inferioară. 10 vt (Mil) A pedepsi prin luarea gradului Si: (îvr) a degradarisi, a degradelui. 11-12 vtr A face să ajungă (sau a ajunge) într-o stare de decădere. 13-16 vr (D. sisteme tehnice, obiecte, materiale) A pierde (însușirile sau) aspectul inițial (prin acțiunea agenților fizici sau) prin folosință îndelungată Si: a se deteriora, a se strica, a se uza. 17 vt (Subiectul sunt agenții fizici) A distruge în timp. 18 vr (D. terenuri agricole) A deveni neproductiv. 19 vt (Înv; c.i. lumină) A slăbi treptat în intensitate. 20 vt (Înv; c.i. culori) A se decolora treptat.

DEGRADÁ, degradez, vb. I. 1. Tranz. A înjosi. Și nașterea-mi în ochii iubiți ai degradat... Bastard ți-ai numit fiul pe care l-ai creat! MACEDONSKI, O. I 252. 2. Tranz. (Mil.) A pedepsi prin luarea gradului. ◊ Refl. pas. Fig. Toate stăruințele lui Leonida pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei județe limitrofe au rămas infructuoase: era peste putință a se degrada, fără nici un motiv plauzibil, Ploieștii, Buzăul ori Călărașii. CARAGIALE, O. II 183. 3. Refl. A ajunge într-o stare de decădere; a se strica, a se deteriora, a se ruina, a-și pierde calitatea; (despre un teren) a deveni neproductiv.

DEGRADÁ vb. I. 1. tr. A înjosi. ♦ A strica. 2. tr. A destitui pe cineva dintr-o funcție, dintr-o demnitate; (spec.; mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsă). 3. tr., refl. A decădea; a (se) strica, a (se) deteriora. ♦ (Despre un teren) A deveni sau a face să devină neproductiv. [< fr. dégrader, it., lat. degradare].

DEGRADÁ vb. I. tr. 1. a înjosi. ◊ a strica. 2. a destitui pe cineva dintr-o funcție, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsă). II. tr., refl. a decădea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava. 2. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face să devină neproductiv, a (se) defertiliza[1]. (< fr. dégrader, it. degradare) corectată

  1. În original: a (se) fertiliza. — cata

A SE DEGRADÁ mă ~éz intranz. 1) A ajunge în stare de declin moral; a decădea; a se corupe; a se perverti; a se vicia; a se declasa; a degenera. 2) (despre sisteme tehnice sau obiecte materiale) A înceta să funcționeze normal; a se deteriora; a se strica. 3) (despre terenuri agricole) A-și pierde productivitatea. /<fr. dégrader, lat. degradare

A DEGRADÁ ~éz tranz. (militari) A lipsi de grad sau a coborî în grad. /<fr. dégrader, lat. degradare

degradà v 1. a destitui dintr’un grad, dintr’o demnitate; 2. fig. a înjosi: vițiul degradă.

arată toate definițiile

Intrare: degradare
degradare substantiv feminin
  • silabație: de-gra- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degradare
  • degradarea
plural
  • degradări
  • degradările
genitiv-dativ singular
  • degradări
  • degradării
plural
  • degradări
  • degradărilor
vocativ singular
plural
Intrare: degrada
  • silabație: de-gra-da info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • degrada
  • degradare
  • degradat
  • degradatu‑
  • degradând
  • degradându‑
singular plural
  • degradea
  • degradați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • degradez
(să)
  • degradez
  • degradam
  • degradai
  • degradasem
a II-a (tu)
  • degradezi
(să)
  • degradezi
  • degradai
  • degradași
  • degradaseși
a III-a (el, ea)
  • degradea
(să)
  • degradeze
  • degrada
  • degradă
  • degradase
plural I (noi)
  • degradăm
(să)
  • degradăm
  • degradam
  • degradarăm
  • degradaserăm
  • degradasem
a II-a (voi)
  • degradați
(să)
  • degradați
  • degradați
  • degradarăți
  • degradaserăți
  • degradaseți
a III-a (ei, ele)
  • degradea
(să)
  • degradeze
  • degradau
  • degrada
  • degradaseră
degrăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
degrădea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
degrădi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
desgrăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
desgrada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

degradare

  • 1. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei.
    surse: DEX '98 DLRLC DN sinonime: degradație
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ar fi o degradare pentru un ofițer să ia apărarea unui automutilat. CAMILAR, N. I 349.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (în) sintagmă (Degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Încheiam bilanțul sinistru al acestei petreceri, ca un general înfrînt și fugărit, promis degradării și exilului. CAMIL PETRESCU, U. N. 125.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (în) sintagmă Degradare civică = pierdere juridică a unor drepturi cetățenești.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Proces de schimbare în rău.
      exemple
      • Capitaliștii și moșierii au ținut gospodăriile țărănești într-o stare de înapoiere tehnică ce prezenta cele mai diverse și mai tipice forme de degradare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 185.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. tehnică Modificarea calităților unui bun material, astfel încât acesta să fie mai puțin valoros.
        surse: DLRLC
      • 1.4.2. Micșorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zăcământ etc.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
        exemple
        • Orice deținători de terenuri supuse eroziunilor și degradărilor produse de ape și inundațiilor sînt obligați să ia măsuri pentru protejarea lor. B. O. 1953, 101.
          surse: DLRLC
        • 1.4.2.1. Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină schimbarea fertilității acestora.
          surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: defertilizare
        • 1.4.2.2. mineralogie; minerit Degradarea zăcămintelor = micșorarea valorii zăcămintelor (petrolifere etc.) în urma unei exploatări neraționale.
          surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi degrada
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

degrada degrăda degrădea degrădi desgrăda desgrada

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Și nașterea-mi în ochii iubiți ai degradat... Bastard ți-ai numit fiul pe care l-ai creat! MACEDONSKI, O. I 252.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A destitui pe cineva dintr-o funcție, dintr-o demnitate.
    surse: DN sinonime: destitui
    • 2.1. (termen) militar A pedepsi prin luarea gradului, a lua gradele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • reflexiv pasiv figurat Toate stăruințele lui Leonida pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei județe limitrofe au rămas infructuoase: era peste putință a se degrada, fără nici un motiv plauzibil, Ploieștii, Buzăul ori Călărașii. CARAGIALE, O. II 183.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv A ajunge într-o stare de decădere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: decădea
  • 4. reflexiv (Despre sisteme tehnice, obiecte, materiale) A se strica, a se deteriora, a se ruina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: deteriora ruina strica
  • 5. tranzitiv reflexiv (Despre terenuri) A deveni sau a face să devină neproductiv.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: