14 definiții pentru degradare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGRADÁRE, degradări, s. f. 1. Înjosire. 2. (Și în sintagma degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. ♦ (În sintagma) Degradare civică = pierdere juridică a unor drepturi cetățenești. 3. Proces de schimbare în rău; stricare, deteriorare, ruinare. ♦ Micșorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zăcământ etc. ◊ Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină schimbarea fertilității acestora. – V. degrada.

degradare sf [At: HELIADE, PARALELISM, II, 65/26 / V: desg~, disg~ / Pl: ~dări / E: degrada] 1 Dezonorare. 2 Punere a unei persoane într-o situație de inferioritate nemeritată Si: degradat1 (2), desconsiderare, (înv) degradație (2). 3 Disprețuire. 4-6 Deposedare a unei persoane (de un rang social sau) de un titlu (și trecere într-un rang mai mic) Si: degradat1 (4-6), (înv) degradație (4-6). 7-8 (Destituire a unei persoane dintr-o funcție sau) trecere într-o funcție inferioară Si: degradat1 (7-8), (înv) degradație (7-8). 9 (Mil) Pedepsire prin luarea gradului Si: degradat1 (9), (înv) degradație (9), (îvr) degradarisire, degradeluire. 10 (Îs) ~ civică Sancțiune care constă în suspendarea unor drepturi cetățenești. 11-13 Decădere fizică (morală sau materială) Si: degradat1 (11-13) (înv) degradație (4-6). 14-17 Pierdere de către un sistem tehnic, un corp, un obiect, un material a (însușirilor sau) aspectului inițial (prin acțiunea agenților fizici sau) prin folosință îndelungată Si: degradat1 (14-17), (înv) degradație (13-16), deteriorare, stricare, uzare. 18 Pierdere a fertilității unui teren agricol Si: degradat1 (18), (înv) degradație (18). 19 (Agr; îs) ~a solului Totalitate a schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină pierderea fertilității acestora. 20 (Glg; îs) ~a terenului (sau terenurilor) Proces prin care suprafața unui teren este puternic fragmentată și stratul de sol fertil este în cea mai mare parte îndepărtat. 21 (Înv) Slăbire treptată a intensității luminii Si: degradat1 (21), (înv) degradație (19). 22 (Înv) Decolorare treptată Si: degradat1 (22), (înv) degradație (20).

DEGRADÁRE, degradări, s. f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei; degradație. 1. Înjosire. 2. (Și în sintagma degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. ♦ (În sintagma) Degradare civică = pierdere juridică a unor drepturi cetățenești. 3. Proces de schimbare în rău; stricare, deteriorare, ruinare. ♦ Micșorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zăcământ etc. ◊ Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină schimbarea fertilității acestora. – V. degrada.

DEGRADÁRE, degradări, s. f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. 1. Înjosire. Ar fi o degradare pentru un ofițer să ia apărarea unui automutilat. CAMILAR, N. I 349. 2. (Mil.) Pedeapsă prin luarea gradului. Încheiam bilanțul sinistru al acestei petreceri, ca un general înfrînt și fugărit, promis degradării și exilului. CAMIL PETRESCU, U. N. 125. ♦ (Jur.) Degradare civică = pierderea drepturilor cetățenești în urma unei sentințe infamante. 3. Procesul de schimbare spre rău; decădere, deteriorare, ruinare. Capitaliștii și moșierii au ținut gospodăriile țărănești într-o stare de înapoiere tehnică ce prezenta cele mai diverse și mai tipice forme de degradare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 185. ♦ (Tehn.) Modificarea calităților unui bun material, astfel încît acesta să fie mai puțin valoros. ♦ Micșorarea valorii agricole a unui sol, a unui teren. Orice deținători de terenuri supuse eroziunilor și degradărilor produse de ape și inundațiilor sînt obligați să ia măsuri pentru protejarea lor. B. O. 1953, 101. ♦ (Min.) Degradarea zăcămintelor = micșorarea valorii zăcămintelor (petrolifere etc.) în urma unei exploatări neraționale.

DEGRADÁRE s.f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. ♦ Stricare; decădere; degradație. ◊ Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasării de teren; reducere treptată a înălțimii reliefului prin acțiunea distructivă exercitată de agenți geomorfologici externi. ♦ Defertilizare. [< degrada].

degradare f. 1. destituire infamantă: degradare militară; 2. slăbire treptată de lumină, de culori; 3. Jur. stricare: ameliorarea și degradarea unui imobil; 4. fig. înjosire.

*degradáre f. Destituire infamantă (maĭ ales în armată). Stricăcĭune făcută de om saŭ de timp uneĭ construcțĭunĭ. Schimbare insensibilă, succesivă și continuă a colorilor, a umbreĭ în pictură. Fig. Înjosire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

degradare (desp. de-gra-) s. f., g.-d. art. degradării; pl. degradări

degradare (de-gra-) s. f., g.-d. art. degradării; pl. degradări

degradáre s. f. (sil. -gra-) → gradare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEGRADÁRE s. 1. v. ruinare. 2. v. deteriorare. 3. v. ponosire. 4. v. depreciere. 5. prostire. (~ calității unei mărfi.) 6. decădere, declasare. (~ cuiva din cauza băuturii.) 7. v. înjosire.

DEGRADARE s. 1. dărăpănare, măcinare, părăginire, ruinare, stricare. (~ unui zid vechi.) 2. deteriorare, învechire, stricare, uzare, (înv.) degradație. (~ mobilei.) 3. deteriorare, ponosire, stricare, uzare, (rar) ponoseală. (~ hainelor.) 4. depreciere. (~ unei mărfi perisabile.) 5. prostire. (~ calității unei mărfi.) 6. decădere, declasare. (~ cuiva din cauza băuturii.) 7. înjosire, umilire, (înv.) degradație. (Munca nu e o ~.)[1]

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

degradare, (engl.= degradation) 1. (miner.), proces de formare a min. argiloase prin alterarea (hidroliza) unor min. silicatate (caolinit, montmorillonit, halloysit și alofan); 2. (sedim.), proces fizico-chimic prin care are loc o reducere progresivă a dimensiunii cristalelor. D. conduce la structuri → afanitice în calcare, dolomite, evaporite (recristalizare degra-dantă). Ant. agradare. (N.A.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DEGRADÁRE (< degrada, după fr. dégradation) s. f. 1. Acțiunea de a (se) degrada. 2. Înjosire. 3. (Dr.) D. militară = pierderea gradului în armată, excluderea din rândurile ei și interzicerea de a purta însemnele gradului sau decorații ca urmare a săvârșirii unor fapte grave, pedepsite de legea penală. 4. Modificare a calităților unui sistem fizic sau tehnic, ale unui material etc. care duce la scăderea valorii acestuia dintr-un anumit punct de vedere (ex. d. zăcămintelor petrolifere în urma unei exploatări neraționale, d. cărbunilor stocați un timp îndelungat etc.). ◊ Degradarea energiei = scăderea energiei libere a unui sistem fizic izolat, prin transformări ireversibile care conduc la creșterea entropiei. ◊ (CHIM.) Reacție de d. = reacție prin care se realizează o rupere (desfacere) controlată a legăturilor chimice din molecula unui compus organic. Degradarea polimerilor = proces ireversibil constând în modificarea compoziției și structurii polimerilor naturali și sintetici, sub acțiunea unor factori din mediul de prelucrare și/sau utilizare, care se reflectă defavorabil în proprietățile legate de valoarea lor de întrebuințare. 5. (AGR.) Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină scăderea fertilității acestora. Degradarea terenurilor = îndepărtare totală sau parțială a stratului de sol, ca urmare a eroziunii de suprafață, a alunecărilor de teren, a acțiunii torenților ș.a. Este foarte puternică în reg. cu roci friabile și cu versanții abrupți, fiind favorizată de despăduriri, pășunatul excesiv, aratul în lungul pantei etc. Degradarea mediului = proces complex de alterare a calității mediului înconjurător datorat interacțiunii om-mediu sau unor cauze naturale (inundații, erupții vulcanice etc.).

Intrare: degradare
degradare substantiv feminin
  • silabație: de-gra- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degradare
  • degradarea
plural
  • degradări
  • degradările
genitiv-dativ singular
  • degradări
  • degradării
plural
  • degradări
  • degradărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

degradare, degradărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: degradație
    • 1.1. Înjosire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înjosire
      • format_quote Ar fi o degradare pentru un ofițer să ia apărarea unui automutilat. CAMILAR, N. I 349. DLRLC
    • 1.2. Proces de schimbare în rău. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Capitaliștii și moșierii au ținut gospodăriile țărănești într-o stare de înapoiere tehnică ce prezenta cele mai diverse și mai tipice forme de degradare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 185. DLRLC
      • 1.2.1. tehnică Modificarea calităților unui bun material, astfel încât acesta să fie mai puțin valoros. DLRLC
      • 1.2.2. Micșorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zăcământ etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
        • format_quote Orice deținători de terenuri supuse eroziunilor și degradărilor produse de ape și inundațiilor sînt obligați să ia măsuri pentru protejarea lor. B. O. 1953, 101. DLRLC
        • 1.2.2.1. Degradarea solului = totalitatea schimbărilor produse în solurile spălate intens prin apa de infiltrație, care determină schimbarea fertilității acestora. DEX '09 DEX '98 DN
          sinonime: defertilizare
        • 1.2.2.2. mineralogie; minerit Degradarea zăcămintelor = micșorarea valorii zăcămintelor (petrolifere etc.) în urma unei exploatări neraționale. DLRLC
    • chat_bubble (în) sintagmă (Degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Încheiam bilanțul sinistru al acestei petreceri, ca un general înfrînt și fugărit, promis degradării și exilului. CAMIL PETRESCU, U. N. 125. DLRLC
    • chat_bubble (în) sintagmă Degradare civică = pierdere juridică a unor drepturi cetățenești. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi degrada DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.