7 intrări
Articole pe această temă:
47 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CÓMIS, comiși, s. m. Mare dregător în Moldova și în Țara Românească, în Evul Mediu, care avea în grija sa caii și grajdurile Curții domnești, precum și aprovizionarea cu furaje. – Din ngr. kómis.
comís3 sm [At: VICIU, GL. / Pl: ~iși / E: ger Kommiss (brot)] 1-2 Militar (1-2) român din fosta armată austro-ungară. 3-4 Persoană cu grad de comis3 (1-2). 5 Pâine cazonă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cómis1 sm [At: MOXA, ap. GCR I, 61/22 / A și: comís / Pl: ~iși / E: ngr ϰόμης, vsl комись] (Înv) 1 Scutier. 2 Persoană care are rang de comis1 (1). 3 Rang de mare dregător medieval în Moldova și Țara Românească, însărcinat cu îngrijirea cailor și grajdurilor curtii domnești 4 Funcția de comis1 (1). 5 Titlu de comis1 (1). 6 Perioadă în care se exercită funcția de comis1 (1)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comís5, ~ă a [At: BUL. COM. IST. I, 19 / Pl: ~iși, ~e / E: comite] Săvârșit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comís6 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr commis] 1 Confiscare a bunurilor unui vasal. 3 Confiscare a mărfurilor prohibite sau introduse prin fraudă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comís4 sm [At: ULIERU, C. 94 / V: comí / Pl: ~iși / E: fr commis] 1 Funcționar comercial. 2 Persoană cu funcția de comis4 (1). 3 (Îs) ~ voiajor Reprezentant al unei firme care vizitează clienții pentru a obține comenzi de mărfuri. 4 Funcția de comis-voiajor (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÓMIS, comiși, s. m. Mare dregător în Moldova și în Țara Românească, în evul mediu, care avea în sarcina sa caii și grajdurile curții domnești, precum și aprovizionarea cu furaje. – Din ngr. kómis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- acțiuni
COMÍS2, comiși, s. m. (Comerț; franțuzism) Angajat comercial. Compus: (în societatea burgheză) Comis-voiajor = funcționar comercial care călătorește pentru a obține comenzi de mărfuri. La a doua întîlnire a apărut într-o redingotă mai absurdă ca hainele de comis-voiajor de la început. C. PETRESCU, C. V. 277.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÓMIS1, comiși, s. m. (Învechit și arhaizant) Boier de divan care avea în sarcina sa grajdurile domnești. Comisul Huni și postelnicul Hrîncu îl tîrîră afară din luptă. DELAVRANCEA, A. 9. În rînd cu acestea veneau grajdurile, ambarele și șoaprele cu toate tacîmurile de drum, sub îngrijirea comișilor. ODOBESCU, S. A. 130. L-a făcut comis mai dăunăzi. ALECSANDRI, T. I 34.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMÍS s.n. Confiscare a bunurilor unui vasal. ♦ Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă. [Pl. -suri. / < fr. commis, cf. commettre – a comite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMÍS s.m. Comis-voiajor = reprezentant al unei firme particulare care vizitează clienții pentru a obține comenzi de mărfuri. [< fr. commis(voyageur)].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMÍS s. n. confiscare de bunuri. (< fr. commis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CÓMIS1 ~și m. înv. Dregător care avea în grija sa caii și grajdurile curții domnești. /<ngr. kómis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÓMIS2 ~și m.: Comis-voiajor agent comercial ambulant care se deplasează dintr-un loc în altul în căutarea de beneficii sau furnizori. /<fr. commis-voyageur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COMIS s.m. (Mold., ȚR) Boier însărcinat cu îngrijirea grajdurilor domnești. A: Comisul cel mare. PSEUDO-COSTIN, 3r. Manolachie Hrisoverghi comisul. NCL II. 292; cf. URECHE. B: Golescul, marele comis. R. GRECEANU. Vintilă comisul. LET. ȚR, 29r; cf. LET. ȚR, 35v. Etimologie: sl. komisŭ. Vezi și comisoaie, comișel.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
comis m. od. 1. (Marele), boier însărcinat cu îngrijirea grajdurilor domnești; 2. rang de boierie. [Gr. bizantin KÓMIS, din lat. COMES (STABULI), mai marele grajdului (de unde și fr. connétable)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cómis m. (mgr. kómis, d. lat. cómes, conte. V. comite). Vechĭ. Boĭer mare (între stolnic și clucer), care îngrijea de grajdurile domnuluĭ; pe urmă, boĭer onorific cu acest rang. – Și cómes (d. lat.), guvernator, hatman (Cant. Dos.). V. rahtivan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMÍS-VOIAJÓR, comis-voiajori, s. m. Persoană care se ocupă cu mijlocirea vânzărilor de mărfuri, deplasându-se în diverse locuri în căutarea unor beneficiari. [Pr.: -vo-ia-] – Din fr. commis voyageur.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMÍS-VOIAJÓR, comis-voiajori, s. m. Persoană care se ocupă cu mijlocirea vânzărilor de mărfuri, deplasându-se în diverse locuri în căutarea unor beneficiari. [Pr.: -vo-ia-] – Din fr. commis voyageur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COMÍTE1, comít, vb. III. Tranz. A face, a înfăptui, a săvârși (o greșeală, o faptă rea). – Din lat. committere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
comís-voiajór sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr commis voyageur] Persoană care se ocupă cu mijlocirea vânzărilor de mărfuri, deplasându-se în diverse locuri în căutarea unor beneficiari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A4) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
verb (VT623) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
comis (comercial)
- surse: DLRLC
etimologie:
comis (confiscare)
- 1. Confiscare a bunurilor unui vasal.surse: DN
- 1.1. Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă.surse: DN
-
etimologie:
- limba franceză commis, cf. commettre – a comite.surse: DN
comis (rang)
- 1. Mare dregător în Moldova și în Țara Românească, în Evul Mediu, care avea în grija sa caii și grajdurile Curții domnești, precum și aprovizionarea cu furaje.surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- Comisul Huru și postelnicul Hrîncu îl tîrîră afară din luptă. DELAVRANCEA, A. 9.surse: DLRLC
- În rînd cu acestea veneau grajdurile, ambarele și șoaprele cu toate tacîmurile de drum, sub îngrijirea comișilor. ODOBESCU, S. A. 130.surse: DLRLC
- L-a făcut comis mai dăunăzi. ALECSANDRI, T. I 34.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba neogreacă kómissurse: DEX '98 DEX '09
comis-voiajor
- 1. Persoană care se ocupă cu mijlocirea vânzărilor de mărfuri, deplasându-se în diverse locuri în căutarea unor beneficiari.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- diferențiere Reprezentant al unei firme particulare care vizitează clienții pentru a obține comenzi de mărfuri.surse: DN MDN '00 un exempluexemple
- La a doua întîlnire a apărut într-o redingotă mai absurdă ca hainele de comis-voiajor de la început. C. PETRESCU, C. V. 277.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză commis voyageursurse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
comite (vb.)
- 1. A face, a înfăptui, a săvârși (o greșeală, o faptă rea).exemple
- Comisese o sumă de orori. C. PETRESCU, C. V. 98.surse: DLRLC
- Voi, cei ce-n lume ați comis păcate, Lăsați-vă năravul la intrare. TOPÎRCEANU, B. 95.surse: DLRLC
- Inima ta de cetățean te lasă să comiți o asemenea scamatorie în banii statului? ALECSANDRI, T. 769.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba latină committeresurse: DEX '09 DEX '98 DN