6 definiții pentru comis (confiscare)

comís6 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr commis] 1 Confiscare a bunurilor unui vasal. 3 Confiscare a mărfurilor prohibite sau introduse prin fraudă.

comís2 (confiscare de bunuri) s. n., pl. comísuri

comís (confiscare de bunuri) s. n., pl. comísuri

COMÍS s.n. Confiscare a bunurilor unui vasal. ♦ Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă. [Pl. -suri. / < fr. commis, cf. commettre – a comite].

COMÍS s. n. confiscare de bunuri. (< fr. commis)

comís1 s.n. (reg.) pâine cazonă din armata austro-ungară; prefont.

Intrare: comis (confiscare)
comis (confiscare) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comis comisul
plural comisuri comisurile
genitiv-dativ singular comis comisului
plural comisuri comisurilor
vocativ singular
plural