opțiuni
  • info
8 definiții pentru comis (confiscare)

Explicative DEX

comis6 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr commis] 1 Confiscare a bunurilor unui vasal. 3 Confiscare a mărfurilor prohibite sau introduse prin fraudă.

COMIS s.n. Confiscare a bunurilor unui vasal. ♦ Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă. [Pl. -suri. / < fr. commis, cf. commettre – a comite].

COMIS s. n. confiscare de bunuri. (< fr. commis)

Ortografice DOOM

comis2 (confiscare de bunuri) s. n., pl. comisuri

comis2 (confiscare de bunuri) s. n., pl. comisuri

comis (confiscare de bunuri) s. n., pl. comisuri

Arhaisme și regionalisme

COMIS s.m. (Mold., ȚR) Boier însărcinat cu îngrijirea grajdurilor domnești. A: Comisul cel mare. PSEUDO-COSTIN, 3r. Manolachie Hrisoverghi comisul. NCL II. 292; cf. URECHE. B: Golescul, marele comis. R. GRECEANU. Vintilă comisul. LET. ȚR, 29r; cf. LET. ȚR, 35v. Etimologie: sl. komisŭ. Vezi și comisoaie, comișel.

comis1 s.n. (reg.) pâine cazonă din armata austro-ungară; prefont.

Intrare: comis (confiscare)
comis3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comis
  • comisul
  • comisu‑
plural
  • comisuri
  • comisurile
genitiv-dativ singular
  • comis
  • comisului
plural
  • comisuri
  • comisurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comis, comisurisubstantiv neutru

  • 1. Confiscare a bunurilor unui vasal. DN
    • 1.1. Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „comis” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50