3 intrări
36 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (8)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIABURI, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur; p. gener. a se îmbogăți. – Din chiabur.
CHIABURI, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur; p. gener. a se îmbogăți. – Din chiabur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chiaburi vr [At: TEODORESCU, P. P. 670 / Pzi: ~resc / E: chiabur] 1-2 A deveni chiabur (1, 3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIABURI, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur. Tudorel se-mbogățea, Tudorel se chiaburea. TEODORESCU, P. P. 670.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIABURI, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur. – Din chiabur.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
chiaburi v. a se îmbogăți foarte: noi cu el am haiducii, noi cu el am chiaburit. POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIABUR, -Ă, chiaburi, -e, s. m. și f., adj. (Țăran) înstărit, bogat. – Din tc. kibār.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ceabur2 sm vz cheabur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cheabur, ~ă smf, a vz chiabur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cheaburi v vz chiaburi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiaboroi sm [At: C V, 1949, nr. 6, 24 / Pl: ~ / E: chiabur + -oi] 1-2 (Prt) Chiabur (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiabur sm, a [At: CALENDAR (1895) / V: chea~, ghea~, cea~ / Pl: ~i, ~e / E: tc kjabir] 1-2 (Îoc țăran sărac și mijlocaș) (Țăran) îmbogățit. 3-4 (Om) care dispune de avere în bani Si: (Trs) gazdă, găzdac, (arf) barosan.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
gheabur, ~ă smf, a vz cheabur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHIABUR, -Ă, chiaburi, -e, s. m., adj. (Țăran) înstărit, bogat. – Din tc. kibar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CHIABUR2, -Ă, chiaburi, -e, adj. Care are însușirile unui chiabur1; care dispune de avere, înstărit, bogat. El era exploatat de Vorona, un pescar chiabur, care tocmise oameni cu arvună pentru vînătoarea de foci. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 2/4. Pe fata asta... o dăduseră părinții ei după un flăcău cam tomnatic... om chiabur. SADOVEANU, O. V 5. El cunoștea de mult pe un cioban chiabur. ISPIRESCU, L. 207. La reprezentația de deschidere, grădina era plină de lume – tot negustori chiaburi cu nevestele, cu fete mari, cu copii. CARAGIALE, N. S. 91.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIABUR1, chiaburi, s. m. Țăran bogat care aparține burgheziei satelor, posedă mai mult pămînt decît poate lucra singur și dispune de importante mijloace de producție; el folosește muncă salariată, exploatînd pe țăranii muncitori și constituie unul dintre elementele cele mai reacționare și mai potrivnice regimului democrat-popular. Datorită măsurilor luate de guvern [între 1945 și 1947] din inițiativa partidului nostru, chiaburii au fost siliți să dea înapoi țăranilor pămînturile pe care le-au smuls. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 274. În regimul de democrație populară, puterea politică fiind în mîinile clasei muncitoare, aliată cu țărănimea muncitoare, posibilitățile chiaburilor de a exploata și jefui țărănimea săracă și mijlocașă sînt îngrădite. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 287.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIABUR, -Ă, chiaburi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Țăran bogat care aparține burgheziei satelor, posedă mai mult pămînt decît poate lucra singur, dispune de importante mijloace de producție și folosește muncă salariată. 2. Adj. Înstărit, bogat. – Tc. kibar „nobil, bogat”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CHIABUR ~i m. înv. Țăran bogat, care poseda pământ și importante mijloace de producție. /<turc. kibar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chiabur a. și m. putred de bogat: e chiabur, se scaldă în averile sale PANN. [Turc. KIABIR].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cheabúr, -ă (ea dift.) s. și adj. (turc. kiabir, d. ar. kebir, mare, puternic). Fam. Bogat (vorbind de oamenĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chiaburi (a se ~) (rar) (desp. chia-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă chiaburesc, 3 sg. se chiaburește, imperf. 1 sg. mă chiabuream; conj. prez. 1 sg. să mă chiaburesc, 3 să se chiaburească; imper. 2 sg. afirm. chiaburește-te; ger. chiaburindu-mă corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!chiaburi (a se ~) (rar) (chia-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se chiaburește, imperf. 3 sg. se chiaburea; conj. prez. 3 să se chiaburească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiaburi vb. (sil. chia-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chiaburesc, imperf. 3 sg. chiaburea; conj. prez. 3 sg. și pl. chiaburească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chiabur (desp. chia-) adj. m., s. m., pl. chiaburi; adj. f., s. f. chiabură, pl. chiabure
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chiabur (chia-) adj. m., s. m., pl. chiaburi; adj. f., s. f. chiabură, pl. chiabure
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiabur s. m., adj. m. (sil. chia-), pl. chiaburi; f. sg. chiabură, g.-d. art. chiaburei, pl. chiabure
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chiabur
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
chiabur.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHIABURI vb. v. îmbogăți, înavuți, închiaburi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chiaburi vb. v. ÎMBOGĂȚI. ÎNAVUȚI. ÎNCHIABURI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHIABUR adj. v. avut, bogat, înstărit, situat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHIABUR s. (Transilv.) gazdă, găzdac.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHIABUR s. (Transilv.) gazdă, găzdac. (~ exploata munca țăranului sărac.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
chiabur adj. v. AVUT. BOGAT. ÎNSTĂRIT. SITUAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
chiabur (chiabură), adj. – Bogat, opulent, înstărit. Tc. kiabir „bogat, puternic” (Cihac, II, 562; Șeineanu, II, 109; Lokotsch 981). – Der. chiaburesc, adj. (de chiabur); chiaburi, vb. (a se îmbogăți); chiaburie, s. f. (bogăție, bunăstare).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
chiabur, chiaburi, s.m. 1. Țăran înstărit; gazdă. 2. (fam.) Bogat: „O aflat că tata o fost chiabur...” (Fărcașa). – Din tc. kibar „nobil, bogat” (DEX, DLRM); din tc. kiabir, kebir „mare, puternic” (DER, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiabur, chiaburi, s.m. – Țăran înstărit; gazdă. (fam.) Bogat: „O aflat că tata o fost chiabur...” (Fărcașa). – Din tc. kibar „nobil, bogat” (DEX, DLRM); din tc. kiabir, kebir „mare, puternic” (Cihac, Scriban, Șăineanu, DER, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: chia-bu-ri
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: chia-bur
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: chia-bur
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
chiaburi, chiaburescverb
- 1. A deveni chiabur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tudorel se-mbogățea, Tudorel se chiaburea. TEODORESCU, P. P. 670. DLRLC
- 1.1. A se îmbogăți. DEX '09sinonime: îmbogăți înavuți închiaburi
-
etimologie:
- chiabur DEX '09 DEX '98
chiabur, chiaburisubstantiv masculin chiabură, chiaburesubstantiv feminin chiabur, chiaburăadjectiv
- 1. (Țăran) înstărit, bogat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- El era exploatat de Vorona, un pescar chiabur, care tocmise oameni cu arvună pentru vînătoarea de foci. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 2/4. DLRLC
- Pe fata asta... o dăduseră părinții ei după un flăcău cam tomnatic... om chiabur. SADOVEANU, O. V 5. DLRLC
- El cunoștea de mult pe un cioban chiabur. ISPIRESCU, L. 207. DLRLC
- La reprezentația de deschidere, grădina era plină de lume – tot negustori chiaburi cu nevestele, cu fete mari, cu copii. CARAGIALE, N. S. 91. DLRLC
- Datorită măsurilor luate de guvern [între 1945 și 1947] din inițiativa partidului nostru, chiaburii au fost siliți să dea înapoi țăranilor pămînturile pe care le-au smuls. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 274. DLRLC
- În regimul de democrație populară, puterea politică fiind în mîinile clasei muncitoare, aliată cu țărănimea muncitoare, posibilitățile chiaburilor de a exploata și jefui țărănimea săracă și mijlocașă sînt îngrădite. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 287. DLRLC
-
etimologie:
- kibār DEX '09