5 intrări
37 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
buci vt [At: H IV, 280 / V: bocșí, bucșí, butí / Pzi: bucesc / E: bucea] A pune o bucea la butucul roții.
BUCI s. m. pl. (Mold., Bucov., Transilv.) Fire scurte, de calitate inferioară, rămase de Ia melițarea inului și cînepii. V. canură. Așa e tineretul ista, bată-l să-l bată, zise moș Bodrîngă, șezînd cucuiet pe niște buci. CREANGĂ, A. 97.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUC1 s. m. (Reg.; în loc. adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BUC2, s. n. (2) buci, s. m., (Reg.) 1. S. n. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. S. m. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. byk.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÚCĂ, buci, s. f. (Pop.) 1. Fesă. 2. Obraz (1). – Lat. bucca „gură”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÚCĂ, buci, s. f. (Pop.) 1. Fesă. 2. Obraz (1). – Lat. bucca „gură”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
buc1 sm [At: CREANGĂ, GL. / Pl: nct / E: nct] 1 (Pop; îlav) Într-un ~ Într-o clipă. 2 (Pop; îe) A fi ~ de foame A fi lihnit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
buc2 sm [At: TDRG / Pl: buci / E: vsl бокъ] (Reg) Fag bătrân.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucă sf [At: TETRAEV. (1574), 207 / Pl: buci / E: ml bucca] (Pop) 1 Obraz. 2 (Pan) Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului Si: fesă, cur, fund.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUC1 subst. (Reg., în loc. adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BUC2, (2) buci, s. m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. byk.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BUC3, buci, s. m. (Rar, Mold., Transilv.) Fag bătrîn. ◊ Expr. (A fi) de cînd bucii = (a fi) foarte bătrîn. Se încinse... o luptă, dar luptă ca de doi lupi turbați iar nu ca de două babe de cînd bucii. RETEGANUL, P. V 43.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUC2 s. m. (Numai în expr.) Într-un buc = într-o clipă, în scurt timp, foarte repede. Și într-un buc [furnicile] au și ales năsipul de-o parte și macul de altă parte. CREANGĂ, P. 264. Într-un buc o droaie de porci sălbatici se strînseră acolo și erau să sfîrtice pe lup, dacă n-ar fi șters-o la papuc. ȘEZ. VI 155.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÚCĂ, buci, s. f. (Mai ales la pl.) 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului (mai rar, ale botului vitelor) de la tîmplă în jos. În lături, buci grase, sătule! TOMA, C. V. 218. ◊ Expr. A face buci = a se îngrășa. 2. Fiecare dintre cele două părți cărnoase din regiunea posterioară a corpului omului și a vitelor. Să nu mă superi, că iau cureaua... și te ard peste buci. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 207.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUC3, (2) buci, s. m. (Reg.) 1. Pleavă de cereale. 2. (La pl.) Firișoare de calitate inferioară rămase de la melițarea inului și a cânepii. – Comp. alb. buk „pleavă”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BUC1 subst. (Reg., în expr.) Într-un buc = într-o clipă, foarte repede.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BUC2, buci, s. m. (Reg.) Fag bătrân. – Slav (v. sl. buku).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BÚCĂ, buci, s. f. 1. Fesă. 2. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului, de la tâmplă în jos. – Lat. bucca „gură”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BÚCĂ ~ci f. 1) fam. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului (sau ale botului animalelor) de la tâmplă în jos; obraz. 2) Fiecare dintre cele două părți cărnoase și rotunjite, care se află în partea dorsală a corpului omului și a unor animale; fesă. /<lat. bucca
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
buc m. Mold. 1. pleava ce rămâne după baterea grânelor, cânepei, inului, câlților: aci sunt niște buci, pentru făcut saci CR.; 2. caier pe sfârșite: stau să sfârșesc și bucul ăsta; într’un buc, foarte de grabă, într’o clipă. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bucă f. 1. una din cele două părți în care se împarte fața prin nas dela gură până la tâmplă; 2. îmbucare: negăsind ursul nimic de bucă PANN; 3. pl. bucile șezutului. [Lat. BUCCA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M98) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT406) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
buci (s.m.)
- 1. Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii.exemple
- Așa e tineretul ista, bată-l să-l bată, zise moș Bodrîngă, șezînd cucuiet pe niște buci. CREANGĂ, A. 97.surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. limba albaneză byksurse: DEX '09 DLRM
bucă popular
- 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase din regiunea posterioară a corpului omului și a vitelor.exemple
- Să nu mă superi, că iau cureaua... și te ard peste buci. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 207.surse: DLRLC
-
- 2. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului (mai rar, ale botului vitelor) de la tâmplă în jos; obraz.exemple
- În lături, buci grase, sătule! TOMA, C. V. 218.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba latină bucca „gură”.surse: DEX '98 DEX '09
buc (expr.)
- exemple
- Și într-un buc [furnicile] au și ales năsipul de-o parte și macul de altă parte. CREANGĂ, P. 264.surse: DLRLC
- Într-un buc o droaie de porci sălbatici se strînseră acolo și erau să sfîrtice pe lup, dacă n-ar fi șters-o la papuc. ȘEZ. VI 155.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98
buc (fag)
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Se încinse... o luptă, dar luptă ca de doi lupi turbați iar nu ca de două babe de cînd bucii. RETEGANUL, P. V 43.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba slavă (veche) bukusurse: DLRM