4 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

béci1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: nct] 1 Pivniță. 2 Închisoare (la subsolul unei clădiri).

beci2 [At: PITIȘ, CONV. LIT. XXIV, 1057 / V: bece sm / E: nct] 1-2 sm, a (Berbec) de doi ani, frumos, cu coarne curbate. 3 sm (Reg) Berbec bătrân care merge în fruntea oilor. 4 sm (Reg) Berbec (1). corectată

BECI, beciuri, s. n. 1. Pivniță. 2. Închisoare (în subsolul unei clădiri). – Et. nec.

BECI, beciuri, s. n. 1. Pivniță. 2. Închisoare (în subsolul unei clădiri). – Et. nec.

BECI, beciuri, s. n. 1. Încăpere subterană (uneori boltită) construită mai ales la subsolul unei clădiri. V. pivniță, celar. Alexandrescu locuia într-un beci, sub scară la mitropolie, la unchiul său, părintele Ieremia. GHICA, S. A. 124. Abia unde și unde se mai vede cîte un palat vechi, cu beciuri boltite. NEGRUZZI, S. I 71. Un gospodar s-apucase să-și facă un beci în pămînt, pentru ținut zarzavaturi. ȘEZ. I 286. 2. Închisoare (de obicei în subsolul unei clădiri). Dacă ne înhață... ne putrezesc ciolanele în beci. PAS, L. I 60. Căpitan Bălan a dat pe Toma în mîna slujitorilor, să-l vîre sub turnul porții în beci și să-l puie cu picioarele în butuc. SADOVEANU, F. J. 577.

BECI, beciuri, s. n. 1. Încăpere subterană (construită în subsolul unei clădiri), unde se păstrează alimente, lemne de foc etc. V. pivniță, celar. 2. Închisoare (în subsolul unei clădiri). – Cuman bec.

BECI ~uri n. 1) Construcție subterană (aparte sau la subsolul unei clădiri) în care se păstrează alimentele; pivniță. 2) Închisoare în subsolul unei clădiri. /Orig. nec.

BECI s.n. (Mold., ȚR) Pivniță. A: Beciuri îndoite și-ntreite o vei face [corabia], iară eu iacă voi aduce potop. DP, 24r. Ieremia-Vodă au fost pus multă avere la mănăstire la Suceviță, într-un beciu supt curțile domnești. NECULCE. B: Pasă de vezi beciul plin. MMD 1775, 59r. Etimologie necunoscută. Cf. pohreb, sclip. substantiv neutru

becĭ n., pl. urĭ (cum. beč, loc întărit; turc. Beč, ung. Bécs, rom. Becĭ. Viena. Cp. cu peșteră). Sud. Pivniță, hrubă.

bec2 sm [At: DEX2 / Pl: beci / E: eg back] (La fotbal; rar) Fundaș.

BEC2, beci, s. m. (Sport, rar) Fundaș la jocul de fotbal. – Din engl. back.

BEC2, beci, s. m. (Sport, rar) Fundaș la jocul de fotbal. – Din engl. back.

BEC s.m. Jucător fundaș la fotbal. [Pl. -ci. / < engl. back].

BEC2 s. m. jucător fundaș de fotbal. (< engl. back)

beciu n. 1. suterană sub palatul domnesc, ce servia de închisoare: Domnul cu Stoica se coborîră în beciurile boltite ale palatului OD.; 2. pivniță boltită pentru ținut de ale mâncării și băuturii. [Turc. (cuman) BEČ, loc întărit].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bec1 (fundaș) (rar) s. m., pl. beci

bec (sport) s. m., pl. beci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BECI s. v. arest, închisoare, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță.

arată toate definițiile

Intrare: Beci
Beci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: beci (s.m.)
beci2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beci
  • beciul
plural
  • beci
  • becii
genitiv-dativ singular
  • beci
  • beciului
plural
  • beci
  • becilor
vocativ singular
plural
Intrare: beci (s.n.)
beci1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beci
  • beciul
  • beciu‑
plural
  • beciuri
  • beciurile
genitiv-dativ singular
  • beci
  • beciului
plural
  • beciuri
  • beciurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beciu
  • beciul
  • beciu‑
plural
  • beciuri
  • beciurile
genitiv-dativ singular
  • beciu
  • beciului
plural
  • beciuri
  • beciurilor
vocativ singular
plural
Intrare: bec (sport)
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bec
  • becul
  • becu‑
plural
  • beci
  • becii
genitiv-dativ singular
  • bec
  • becului
plural
  • beci
  • becilor
vocativ singular
  • becule
plural
  • becilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

beci (s.n.) beciu

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Alexandrescu locuia într-un beci, sub scară la mitropolie, la unchiul său, părintele Ieremia. GHICA, S. A. 124.
      surse: DLRLC
    • Abia unde și unde se mai vede cîte un palat vechi, cu beciuri boltite. NEGRUZZI, S. I 71.
      surse: DLRLC
    • Un gospodar s-apucase să-și facă un beci în pămînt, pentru ținut zarzavaturi. ȘEZ. I 286.
      surse: DLRLC
  • 2. Închisoare (în subsolul unei clădiri).
    exemple
    • Dacă ne înhață... ne putrezesc ciolanele în beci. PAS, L. I 60.
      surse: DLRLC
    • Căpitan Bălan a dat pe Toma în mîna slujitorilor, să-l vîre sub turnul porții în beci și să-l puie cu picioarele în butuc. SADOVEANU, F. J. 577.
      surse: DLRLC

etimologie:

bec (sport)

etimologie: