beci, beciuri, s.n. – Carceră, arest, închisoare. ♦ (top.) Beci, numele capitalei Austriei, Viena. „Hai, mândră, să mă petreci, / Numai până acolo-n Beci” (Bârlea, 1924: 101). ♦ (onom.) Beci, nume de familie (16 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din tc. (cuman.) beč „loc întărit, fortificat” (Șăineanu, Pușcariu, Frățilă); cuvânt oriental care s-a păstrat și în numele vechi al Vienei (DER); et. nec. (MDA).