2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atenta vi [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr attenter, lat attentare] 1 A face o tentativă criminală asupra cuiva. 2 A pune în primejdie de dispariție un obiect (valoros). 3 (Fig) A încălca un drept, un principiu important.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intranz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intranz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intranz. (În expr.) A atenta la viața cuiva = a încerca să omoare pe cineva, a săvîrși un atentat. ♦ Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. «ia») A încălca un drept, a viola. Comuniștii desfășoară o intensă muncă educativă, sădind în sînul oamenilor muncii dragostea adîncă față de uzina socialistă, față de tînărul sector socialist la sate, față de tot ce e bun al poporului și aprinzînd ura împotriva dușmanului care atentează la interesele poporului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 457.

ATENTÁ, atentez, vb. I. Intanz. A face o tentativă criminală. ◊ Expr. A atenta la viața cuiva = a încerca să omoare pe cineva. ♦ Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A încălca un drept; a viola. – Fr. attenter (lat. lit. attentare).

ATENTÁ vb. I. intr. A comite un atentat. ◊ A atenta la viața cuiva = a încerca să asasineze pe cineva, a săvârși un atentat. ♦ (Fig.) A încălca, a viola (un drept). [< fr. attenter, cf. lat., it. attentare].

ATENTÁ vb. intr. a comite un atentat. (< fr. attenter, lat. attentare)

A ATENTÁ ~éz intranz. A comite un atentat. /<lat. attentare

atént, ~ă [At: BACOVIA, O. 73 / Pl: ~nți, ~e / E: lat attentus] 1 a Cu mintea concentrată asupra unui singur lucru. 2-3 a, av (Care este făcut) cu atenție (2). 4-5 av, a (În mod) interesat. 6-7 av, a (În mod) binevoitor. 8-9 av, a (În mod) politicos.

ATÉNT, -Ă, atenți, -te, adj. 1. Care urmărește concentrat un lucru, care are atenția (1) îndreptată spre cineva sau ceva. ♦ (Adesea adverbial) (Făcut) cu atenție. 2. Amabil, binevoitor, politicos. – Din lat. attentus.

ATÉNT, -Ă, atenți, -te, adj. 1. Care urmărește concentrat un lucru, care are atenția (1) îndreptată spre cineva sau ceva. ♦ (Adesea adverbial) (Făcut) cu atenție. 2. Amabil, binevoitor, politicos. – Din lat. attentus.

ATÉNT, -Ă, atenți, -te, adj. 1. Care are atenția îndreptată spre cineva sau ceva, care urmărește un lucru cu luare-aminte, cu băgare de seamă. Șezu cîteva clipe uitîndu-se foarte atentă la soba înaltă de teracotă. DUMITRIU, B. F. 92. Eram atent, ca să văd tresărirea scînteilor electrice. SADOVEANU, N. F. 34. ♦ Care este făcut cu atenție. O analiză atentă a situației. ◊ (Adverbial) Medicul examinează atent pe bolnav. 2. Care e plin de solicitudine față de cineva; amabil, prevenitor, binevoitor, politicos, Jean era... întotdeauna atent cu doamnele. DAVIDOGLU, M. 81.

ATÉNT, -Ă, atenți, -te, adj. 1. Care are atenția îndreptată spre cineva sau ceva, care urmărește un lucru cu luare-aminte. ♦ (Adesea adverbial) Făcut cu atenție. 2. Amabil, binevoitor; politicos. – Lat. lit. attentus.

ATÉNT, -Ă adj. 1. Cu atenția îndreptată către ceea ce se petrece (în fața lui), cu luare-aminte, cu băgare de seamă. ♦ Făcut cu atenție. 2. Amabil, politicos, prevenitor față de cineva. [< lat. attentus < attendere – a se întinde spre, a fi cu luare-aminte].

ATÉNT, -Ă adj. 1. cu atenția îndreptată spre cineva sau ceva. ◊ (și adv.) cu atenție. 2. amabil, politicos, prevenitor. (< lat. attentus)

ATÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care urmărește un lucru cu atenție. 2) și adverbial Care este făcut cu atenție. 3) Care manifestă voință și amabilitate. /<lat. attentus

atent a. cu mintea ațintită spre ceva.

*atént, -ă adj. (lat. attentus). Cu mintea ațintită: ureche atentă, elev atent. Adv. Cu atențiune.

*atentéz v. intr. (fr. attenter, d. lat. attentare). Comit un atentat: a atenta la viața saŭ contra viețiĭ cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atentá (a ~) vb., ind. prez. 3 atenteáză

atentá vb., ind. prez. 1 sg. atentéz, 3 sg. și pl. atenteáză

arată toate definițiile

Intrare: atenta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atenta
  • atentare
  • atentat
  • atentatu‑
  • atentând
  • atentându‑
singular plural
  • atentea
  • atentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • atentez
(să)
  • atentez
  • atentam
  • atentai
  • atentasem
a II-a (tu)
  • atentezi
(să)
  • atentezi
  • atentai
  • atentași
  • atentaseși
a III-a (el, ea)
  • atentea
(să)
  • atenteze
  • atenta
  • atentă
  • atentase
plural I (noi)
  • atentăm
(să)
  • atentăm
  • atentam
  • atentarăm
  • atentaserăm
  • atentasem
a II-a (voi)
  • atentați
(să)
  • atentați
  • atentați
  • atentarăți
  • atentaserăți
  • atentaseți
a III-a (ei, ele)
  • atentea
(să)
  • atenteze
  • atentau
  • atenta
  • atentaseră
Intrare: atent
atent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atent
  • atentul
  • atentu‑
  • atentă
  • atenta
plural
  • atenți
  • atenții
  • atente
  • atentele
genitiv-dativ singular
  • atent
  • atentului
  • atente
  • atentei
plural
  • atenți
  • atenților
  • atente
  • atentelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atenta

  • 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. expresie A atenta la viața cuiva = a încerca să omoare pe cineva, a săvârși un atentat.
      surse: DLRLC DN
  • 2. figurat (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „la”) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nesocoti viola încălca un exemplu
    exemple
    • Comuniștii desfășoară o intensă muncă educativă, sădind în sînul oamenilor muncii dragostea adîncă față de uzina socialistă, față de tînărul sector socialist la sate, față de tot ce e bun al poporului și aprinzînd ura împotriva dușmanului care atentează la interesele poporului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 457.
      surse: DLRLC

etimologie:

atent

  • 1. Care urmărește concentrat un lucru, care are atenția îndreptată spre cineva sau ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: absent distrat neatent 2 exemple
    exemple
    • Șezu cîteva clipe uitîndu-se foarte atentă la soba înaltă de teracotă. DUMITRIU, B. F. 92.
      surse: DLRLC
    • Eram atent, ca să văd tresărirea scînteilor electrice. SADOVEANU, N. F. 34.
      surse: DLRLC
    • 1.1. adesea adverbial (Făcut) cu atenție.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
      exemple
      • O analiză atentă a situației.
        surse: DLRLC
      • Medicul examinează atent pe bolnav.
        surse: DLRLC
  • 2. Care e plin de solicitudine față de cineva
    exemple
    • Jean era... întotdeauna atent cu doamnele. DAVIDOGLU, M. 81.
      surse: DLRLC

etimologie: