10 definiții pentru neatent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neatent, ~ă a [At: IORDAN, G. 200 / P: ne-a~ / Pl: ~nți, ~e / E: ne- + atent] 1 Care nu are atenția concentrată asupra cuiva sau a ceva. 2 (Pex) Distrat. 3 Care trădează lipsă de interes.

NEATÉNT, -Ă, neatenți, -te, adj. Care nu este atent; care arată lipsă de atenție; absent, distrat. [Pr.: ne-a-] – Pref. ne- + atent.

NEATÉNT, -Ă, neatenți, -te, adj. Care nu este atent; care arată lipsă de atenție; absent, distrat. [Pr.: ne-a-] – Ne- + atent.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neatént (ne-a-) adj. m., pl. neaténți; f. neaténtă, pl. neaténte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEATÉNT adj. v. distrat.

* neatént, -ă (ea 2 sil.) adj. (ne și atent). Care nu e atent. – Rar inatent.

neatént adj. m. (sil. ne-a-), pl. neaténți; f. sg. neaténtă, pl. neaténte

NEATENT adj. absent, distrat, (Mold.) uitit, (fig.) căscat, împrăștiat. (Un om ~.)

Intrare: neatent
neatent adjectiv
  • silabație: ne-a-
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neatent
  • neatentul
  • neatentu‑
  • neatentă
  • neatenta
plural
  • neatenți
  • neatenții
  • neatente
  • neatentele
genitiv-dativ singular
  • neatent
  • neatentului
  • neatente
  • neatentei
plural
  • neatenți
  • neatenților
  • neatente
  • neatentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)