NESOCOTI, nesocotesc, vb. IV. Tranz. A nu respecta, a nu prețui (la valoarea cuvenită); a desconsidera, a disprețui; a nu ține seamă de..., a ignora, a neglija; a trece peste...; spec. a încălca o lege, o dispoziție. – Pref. ne- + socoti.

nesocoti vt [At: (a. 1689) GCR I, 285/2 / Pzi: ~tesc / E: ne- + socoti] 1 A nu prețui la valoarea cuvenită Si: a desconsidera, (nob) a nerecunoaște. 2 A nu ține seama de... Si: a ignora, a neglija. 3 (Spc) A încălca o lege, o dispoziție.

NESOCOTI, nesocotesc, vb. IV. Tranz. A nu respecta, a nu prețui (la valoarea cuvenită); a desconsidera, a disprețui; a nu ține seamă de..., a ignora, a neglija; a trece peste...; spec. a încălca o lege, o dispoziție. – Ne- + socoti.

NESOCOTI, nesocotesc, vb. IV. Tranz. A nu ține seamă de..., a trece peste...; p. ext. a disprețui, a desconsidera, a ignora. Viață și domnie le nesocotesc: Ale mele lupte vouă-o dovedesc. BOLINTINEANU, O. 46. Nu nesocoti cuvintele mele. ALECSANDRI, T. 1434.

A NESOCOTI ~esc tranz. (păreri, spuse, dispoziții, legi etc.) A trece în mod intenționat cu vederea (făcându-se a nu observa); a nu lua în seamă; a ignora. /ne- + a socoti

nesocotì v. 1. a nu ținea seamă de: nesocotind ranele ce primeau NEGR.; 2. fig. a înfrunta: a nesocoti primejdiile.

nesocotésc v. tr. Nu socotesc, desconsider: a nesocoti ordinu. Înfrunt, sfidez: a nesocoti periculu.

nesocoti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nesocotesc, 3 sg. nesocotește, imperf. 1 nesocoteam; conj. prez. 1 sg. să nesocotesc, 3 să nesocotească

nesocoti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nesocotesc, imperf. 3 sg. nesocotea; conj. prez. 3 să nesocotească

nesocoti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nesocotesc, imperf. 3 sg. nesocotea; conj. prez. 3 sg. și pl. nesocotească

NESOCOTI vb. 1. v. ignora. 2. v. disprețui. 3. v. contraveni. 4. v. încălca.

NESOCOTI vb. 1. a ignora, a neglija, a omite. (N-a ~ nimic din ce i-ar face plăcere.) 2. a desconsidera, a disprețui, (înv.) a defăima, a mepriza, a ocărî. (De ce îi ~?) 3. a se abate, a călca, a contraveni, a încălca, a viola, (înv.) a păși, a sparge, a stropși, a știrbi. (A ~ legea.) 4. a încălca, (fig.) a silui. (A ~ legile limbii.)

A nesocoti ≠ a respecta