3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asuprit2, ~ă a [At: CORESI, ap. HEM 1937 / Pl: ~iți, ~e / E: asupri] 1 Apăsat cu o greutate prea mare. 2 (Fig) Oprimat2. 3 (Înv; jur) Constrâns (la ceva). 4 Forțat2. 5 (Înv) Excesiv.

asuprit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: asupri] 1 Asuprire (1). 2 Nedreptățire. 3 Asuprire (3). 4 Prigonire. 5 Exploatare. 6 (Înv) Constrângere. 7 (Înv) Exagerare. 8 Asuprire (8). 9 (Impr) Chinuire.

ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj., s. m. și f. (Om) prigonit, oprimat, împilat; (impr.) (om) chinuit. – V. asupri.

ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj., s. m. și f. (Om) prigonit, oprimat, împilat; (impr.) (om) chinuit. – V. asupri.

ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj. Oprimat, împilat, prigonit, nedreptățit. V. exploatat. Și ecoul Uralilor, peste ani, Ecoul lumii, fierbinte, A răzbit în Carpați, a răspuns în Balcani, A trezii asupriții muncitori și țărani, Și se-avîntă, se-avîntă neoprit înainte! DEȘLIU, G. 57. (Substantivat) Toți cei ce muncesc și toți exploatații și asupriții din lumea întreagă sărbătoresc prima revoluție socialistă victorioasă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 381. Între lucrătorii... de la Pașcani... În înțeles chemarea la luptă a tuturor asupriților lumii. SADOVEANU, N. F. 120.

ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj. (Adesea substantivat) Oprimat, prigonit, nedreptățit. – V. asupri.

asupri vt [At: MOXA, ap. HEM 1934 / Pzi: ~resc / E: asupra] 1 A încălca drepturile cuiva. 2 A nedreptăți pe cineva mai slab Si: a apăsa. 3 A învinovăți pe cineva pe nedrept Si: a calomnia, (înv) a năpăstui. 4 A prigoni. 5 A exploata. 6 (Înv) A constrânge. 7 (Înv) A exagera. 8 (Înv) A ataca prin surprindere. 9 (Impr) A chinui.

ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a împila; a exploata. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra.

ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a împila; a exploata. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra.

ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A oprima, a împila, a prigoni, a nedreptăți. Sub regimul burghezo-moșieresc din trecut, femeile muncitoare de la orașe și sate au fost exploatate, asuprite și lipsite de drepturi. REZ. HOT. I 206. Proprietarii se zoresc pretutindeni să-i asuprească din nou pe Hoții pămîntului. PAS, L. 1 38. Înălțate împărate... Eu nu asupresc pe nimeni, cum asuprești tu țara. RETEGANUL, P. I 9. ♦ (Impropriu) A chinui. Vorbeam c-un june prieten de astă supărăcioasă boală... ce asuprește pre bieții ieșeni. NEGRUZZI, S. I 198.

ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A oprima, a împila, a prigoni. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra.

A ASUPRÍ ~ésc tranz. (colectivități sau persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a oprima; a împila. [Sil. -su-pri] /Din asupra

asuprì v. a face nedreptate, a nedreptăți. [Lit. a apăsa asupra cuiva].

asuprésc v. tr. (d. asupra). Persecut, oprim, apes, nedreptățesc, împilez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

asuprít (-su-prit) adj. m., s. m., pl. asupríți; adj. f., s. f. asuprítă, pl. asupríte

asuprít adj. m., s. m. (sil. -prit), pl. asupríți; f. sg. asuprítă, pl. asupríte

asuprí (a ~) (-su-pri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. asuprésc, imperf. 3 sg. asupreá; conj. prez. 3 să asupreáscă

asuprí vb. (sil. -pri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. asuprésc, imperf. 3 sg. asupreá; conj. prez. 3 sg. și pl. asupreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASUPRÍT adj., s. v. oprimat.

ASUPRIT adj., s. exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit, (pop.) obidit, (înv.) obijduit, (fig.) apăsat, despuiat. (Oamenii ~ s-au ridicat la luptă.)

ASUPRÍ vb. v. constrânge, exagera, face, forța, obliga, sili.

arată toate definițiile

Intrare: asuprit (adj.)
asuprit1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-su-prit
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asuprit
  • asupritul
  • asupritu‑
  • asupri
  • asuprita
plural
  • asupriți
  • asupriții
  • asuprite
  • asupritele
genitiv-dativ singular
  • asuprit
  • asupritului
  • asuprite
  • asupritei
plural
  • asupriți
  • asupriților
  • asuprite
  • asupritelor
vocativ singular
plural
Intrare: asuprit (s.m.)
  • silabație: a-su-prit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asuprit
  • asupritul
  • asupritu‑
plural
  • asupriți
  • asupriții
genitiv-dativ singular
  • asuprit
  • asupritului
plural
  • asupriți
  • asupriților
vocativ singular
  • asupritule
  • asuprite
plural
  • asupriților
Intrare: asupri
  • silabație: a-su-pri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asupri
  • asuprire
  • asuprit
  • asupritu‑
  • asuprind
  • asuprindu‑
singular plural
  • asuprește
  • asupriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asupresc
(să)
  • asupresc
  • asupream
  • asuprii
  • asuprisem
a II-a (tu)
  • asuprești
(să)
  • asuprești
  • asupreai
  • asupriși
  • asupriseși
a III-a (el, ea)
  • asuprește
(să)
  • asuprească
  • asuprea
  • asupri
  • asuprise
plural I (noi)
  • asuprim
(să)
  • asuprim
  • asupream
  • asuprirăm
  • asupriserăm
  • asuprisem
a II-a (voi)
  • asupriți
(să)
  • asupriți
  • asupreați
  • asuprirăți
  • asupriserăți
  • asupriseți
a III-a (ei, ele)
  • asupresc
(să)
  • asuprească
  • asupreau
  • asupri
  • asupriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

asupri

  • exemple
    • Sub regimul burghezo-moșieresc din trecut, femeile muncitoare de la orașe și sate au fost exploatate, asuprite și lipsite de drepturi. REZ. HOT. I 206.
      surse: DLRLC
    • Proprietarii se zoresc pretutindeni să-i asuprească din nou pe iloții pămîntului. PAS, L. 1 38.
      surse: DLRLC
    • Înălțate împărate... Eu nu asupresc pe nimeni, cum asuprești tu țara. RETEGANUL, P. I 9.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vorbeam c-un june prieten de astă supărăcioasă boală... ce asuprește pre bieții ieșeni. NEGRUZZI, S. I 198.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • asupra
    surse: DEX '09 DEX '98

asuprit, -ă asuprit (2) asuprită

  • 1. (Om) prigonit, oprimat, împilat.
    exemple
    • Și ecoul Uralilor, peste ani, Ecoul lumii, fierbinte, A răzbit în Carpați, a răspuns în Balcani, A trezit asupriții muncitori și țărani, Și se-avîntă, se-avîntă neoprit înainte! DEȘLIU, G. 57.
      surse: DLRLC
    • Toți cei ce muncesc și toți exploatații și asupriții din lumea întreagă sărbătoresc prima revoluție socialistă victorioasă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 381.
      surse: DLRLC
    • Între lucrătorii... de la Pașcani... am înțeles chemarea la luptă a tuturor asupriților lumii. SADOVEANU, N. F. 120.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi asupri
    surse: DEX '98 DEX '09