ASUPRIT, -Ă, asupriți, -te, adj. Oprimat, împilat, prigonit, nedreptățit. V. exploatat. Și ecoul Uralilor, peste ani, Ecoul lumii, fierbinte, A răzbit în Carpați, a răspuns în Balcani, A trezii asupriții muncitori și țărani, Și se-avîntă, se-avîntă neoprit înainte! DEȘLIU, G. 57. (Substantivat) Toți cei ce muncesc și toți exploatații și asupriții din lumea întreagă sărbătoresc prima revoluție socialistă victorioasă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 381. Între lucrătorii... de la Pașcani... În înțeles chemarea la luptă a tuturor asupriților lumii. SADOVEANU, N. F. 120.