4 intrări

36 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aram sm vz haram

Aram m. fiul lui Sem, părintele Arameilor, vechiu popor al Siriei și Mezopotamiei.

ARA, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARA, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

HARAM, (1) haramuri, s. n. (Reg.) 1. Vită slabă, prăpădită. 2. Jaf, pradă. ◊ Loc. adj. și adv. De haram = (lăsat) la voia întâmplării, fără stăpân, expus jafului. ◊ Loc. adv. De haram = de pomană, degeaba; pe nedrept. ◊ Expr. Haramul haram se face sau (de) haram vine, (de) haram se duce ori de haram a fost, de haram s-a dus = lucrul câștigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit. Haram că... = păcat că...; degeaba... Haram de... = vai de... – Din tc. haram „ilicit, prohibit”.

HARAM, (1) haramuri, s. n. (Reg.) 1. Vită slabă, prăpădită. 2. Jaf, pradă. ◊ Loc. adj. și adv. De haram = (lăsat) la voia întâmplării, fără stăpân, expus jafului. ◊ Loc. adv. De haram = de pomană, degeaba; pe nedrept. ◊ Expr. Haramul haram se face sau (de) haram vine, (de) haram se duce ori de haram a fost, de haram s-a dus = lucrul câștigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit. Haram că... = păcat că...; degeaba... Haram de... = vai de... – Din tc. haram „ilicit, prohibit”.

ara4 vt [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 119/31 / Pzi: ar / E: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării.

haram sn [At: ȘINCAI, FIR II, 308/32 / V: ar~, haream, hă~ / Pl: ~uri, ~rămuri / E: tc haram] (Înv) 1 Lucru luat cuiva pe nedrept. 2 Jaf. 3 (Îe) ~ul ~ se face Lucrul luat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit. 4 (Îe) (E) ~ de Vai de. 5 (Îe) (E) ~ că Păcat că. 6 (Îe) A mânca ~ A vorbi fără rost. 7 (Îlav) De ~ Pe nedrept. 8 (Îal) Degeaba. 9 (Reg) Vită slabă. 10 (Rar) Mârțoagă. 11 (Reg) Om slab. 12 (Reg) Boală.

ARA (ar) vb. tr. 🚜 1 A lucra, a răsturna pămîntul cu plugul: ~ de primăvară, de toamnă; proverb: boii ară și caii mănîncă, unii își dau osteneala și alții se folosesc; – parcă a arat dracul cu el, se zice despre cineva slab de tot, prăpădit [lat. arare].

ARA, ar, vb. I. Tranz. A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazde, spre a-l pregăti pentru însămînțare. Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. ◊ Absol. Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128. Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37. ◊ (Neobișnuit, cu privire la grîne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. ◊ (Poetic) Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133. Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369.

HARAM, (1) haramuri, s. n. (Mai ales în Mold.) 1. Termen depreciativ pentru un animal (rău, prost); mîrțoagă, gloabă. Poate ai vite stricătoare, că livada ta cu păpușoi e plină de niște haramuri. SBIERA, P. 269. În oaste am fost numai de zbucium: hăis haram, cea haram! CREANGĂ, P. 320. Haramu-i cu nărav, Pe toți mereu trîntește. ALECSANDRI, T. II 97. ◊ (Cu sens colectiv) Nu mai duce după tine atîta haram de cîne. RETEGANUL, P. III 40. 2. Pradă, jaf. Conacul propriu-zis încă n-a fost atins, dar încolo e haram și oamenii cară fără sfială cu sacii și cu tîrnele porumb, fasole, grîu, ce se găsește. REBREANU, R. II 149. ◊ De haram = a) (loc. adj. și adv.) (lăsat) la voia întîmplării, fără stăpîn, bun de jefuit, de prădat. Poftiți ca la dumneavoastră, că averea mea-i de haram. DAVIDOGLU, O. 67. El a rămas acasă, ce-o fi să fie, căci nu s-a îndurat să-și lase averea de haram. REBREANU, P. S. 135; b) (loc. adv.) de pomană, degeaba; pe nedrept, prin jaf. Vreai să dau de haram și ce bruma am putut să sui în car? GALACTION, O. I 279. Răzășia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu cărți minciunoase, cu plastografii. ALECSANDRI, T. 1585. ◊ Expr. Haramul haram se face sau (de) haram vine, (de) haram se duce = lucrul cîștigat pe nedrept se pierde precum s-a dobîndit. Banii cîți cu nedreptate cîștigați carii i-am pus, După cum haram veniră, astfel și haram s-au dus. PANN, P. V. II 80. 3. (În expr.) A mînca haram = a vorbi fără rost, a spune vorbe de clacă. Măi tartorule, nu mînca haram și spune drept, tu ești Gerilă? CREANGĂ, P. 240. Nu ți-ai primit toată leafa?... – Mănînci haram, Ioane... N-am luat nici o leafă. ALECSANDRI, T. 1546. Haram că... = păcat că; degeaba... Haram că-i însurat! Văd că mănîncă tot ca un burlac. La TDRG. (În opoziție cu halal de...) Haram de... = vai de... Acum, că s-a înecat ăl mare, o să-i dea ăstuia mic cămașa înecatului, să-i poarte noroc. Haram de așa noroc. STANCU, D. 204. Haram de capul vostru; de n-aș fi eu aici, ați păți voi și mai rău decît așa. CREANGĂ, P. 310. Haram De-al tău suflet, motănime, nepostind postul cel mare. EMINESCU, N. 44.

ARA, ar, vb. I. Tranz. A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – Lat. arare.

A ARA ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare

HARAM ~uri n. pop. 1) Vita slabă; mârțoagă; gloabă. 2) Furt cu forța; jaf. ◊ De ~ a) (lăsat) în voia soartei; b) pe gratis; degeaba; c) prin jaf; pe nedrept. ~ de... vai de... /<turc. haram

arà v. a lucra pământul, a-l brăzda cu plugul. [Lat. ARARE].

haram a. blestemat, afurisit (în opozițiune cu halal): copilul ce îmbracă e haram PANN; de haram, pe nedrept: vrei să-ți mănânc banii de haram AL.; a mânca haram, a spune minciuni: măi, tartorule, nu mânca haram și spune drept CR. ║ n. vită proastă și fără stăpân: hăis, ța, haram, la plug! AL. haramu-i cu nărav AL. ║ int. (în blesteme): haram de capul vostru! CR. ║ adv. nemeritat: după cum haram veniră, astfel și haram sau dus PANN. [Turc. HARAM, lucru interzis, sacru, necurat].

3) ar, a v. tr. (lat. árare, it. arare, pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc pămîntu cu plugu orĭ cu mașina ca să semăn cereale orĭ alt-ceva. V. grăpez.

harám n., pl. urĭ (turc. ar. haram, lucru nepermis; ngr. harámi, preț derizoriu; sîrb. aram, haram). Vechĭ. Cîștig nepermis: a rîvni haramurile. Azĭ. Fam. Înșelăcĭune (la joc, în afacerĭ): a face haram, a juca cu haram. A mînca haram, a minți. Haram că (Rar), păcat că. De haram, pe nedrept, cu necinste: banĭ de haram. Adv. Cu nelegĭuire, pe nedrept: (de) haram aŭ venit, (de) haram s’aŭ dus (baniĭ). Cu blestem, cu afurisenie: (de) haram e tot ce cîștigă el. Haram să-țĭ fie, de cap să-țĭ rămîĭe, un blestem pin care-ĭ doreștĭ cuĭva răŭ. Pl. hărămurĭ. Mold. Epitet injurios uneĭ vite de tras, maĭ ales bouluĭ: hăĭs, haram! (V. boaĭtă, boală, bolocan). Epitet injurios unuĭ om prost: ce haram! V. crivda și halal.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ara (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ar, 3 a; conj. prez. 1 sg. să ar, 3 are

haram (reg.) s. n., (vite) pl. haramuri

haram (reg.) s. n., (vite) pl. haramuri

ara vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. și pl. a

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARA vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)

ARA vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pămîntul.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ara (ar, arat), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s. n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.

haram (haramuri), s. n.1. Lucru obținut fără muncă, pleașcă, dar (mai ales în expresia de haram, gratis, pe degeaba). – 2. Beneficiu ilicit. – 3. Mîrțoagă, gloabă. – Mr. harame. V. sb. haran „gratuit”; de la har „grație”. În general se pleacă de la tc. haram „lucru interzis” (Roesler 606; Șeineanu, II, 207; Lokotsch 819; DAR), însă prezența cuvîntului sb. în sec. XIV (Daničič, III, 572) exclude această ipoteză. Graur, BL, IV, 87, încearcă să explice ultima întrebuințare prin tc. haram „brav”, care nu pare clar; în realitate, semantismul este normal, cf. de bogdaproste, de pomană, pentru a desemna obiecte de proastă calitate. Tc. poate să fi influențat în privința sensului 2. Der. harancă, s. f. (femeie rea); harangiu, s. m. (om crud, fără suflet); haramin, s. m. (bandit, tîlhar), din tc. harami (Șeineanu, II, 208; Berneker 377), cf. mr. harami, bg. haramija, sb. haràmija, mag. haramja; haramină, s. f. (tîlhar;țigan); haramlîc, s. n. (găleată); haramgiu, s. m. (trișor); haramgioaică, s. f. (femeie care trișează); harambașa, s. m. (căpitan de haiduci), din tc. haram bași; harambașie, s. f. (funcția de căpitan de haiduci).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

haram, haramuri, s.n. – Jaf, pradă. ♦ (loc. adj. și adv.) De haram = la voia întâmplării, fără stăpân, lăsat în paragină; de batjocură, de râs: „Să despărțe de familie. Era de haram. Făce haram. Era de râs în sat, batăr c-o fost om de cinste” (Bilțiu, 2001: 119); „Du-te, moarte, și-n alt neam / Nu face din noi haram” (Memoria, 2001: 114). – Din tc. haram „ilicit, prohibit; interzis de religie” (Șăineanu, DA, DEX, MDA).

haram, -uri, s.n. – Jaf, pradă. ♦ (loc. adj. și adv.) De haram = la voia întâmplării, fără stăpân, lăsat în paragină; de batjocură, de râs: „Să despărțe de familie. Era de haram. Făce haram. Era de râs în sat, batăr c-o fost om de cinste” (Bilțiu 2001: 119); „Du-te, moarte, și-n alt neam / Nu face din noi haram” (Memoria 2001: 114). – Din tc. haram „ilicit, prohibit” (Șeineanu, DA, DEX); Srb. haran „gratuit” (DER).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Ca musca la arat – ultimul vers din fabula Musca de Al. Donici. După munca pe ogor, un bou se îndrepta spre casă. O muscă se așezase pe jugul lui. „De unde vii, soro?” – o întreabă altă muscă întîlnită în cale. Cu un aer supărat, cealaltă îi răspunde: „Nu vezi că noi ne-ntoarcem din cîmp, de la arat?!” Și fabula se încheie cu morala: „Spre laudă deșartă / Mulți zic: noi am lucrat; / Cînd ei lucrează-n faptă / Ca musca la arat”. Expresia e deci întrebuințată pentru a caracteriza pe cei care își atribuie meritele altora; se împăunează că au luat parte activă la o muncă, dar în realitate rolul lor a fost inexistent. Fabulistul rus I.I. Dimitriev a scris pe aceeași temă o fabulă intitulată de asemenea Musca (1803). Maiakovski folosește expresia în poezia satirică Muștele opoziției la Congresul Sovietelor: Toți discută: / Oh și ah, / cum va fi, / puterea sovietică nu e rea? / dar dacă vom ajunge / pe coarnele boului istovit, / vor striga cei dintîi: „noi am arat!” LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ara, ar v. tr. (intl.) 1. a lovi cu cuțitul, a spinteca. 2. a tatona, a sonda terenul în vederea unui furt

haram de capul lui expr. să-i fie rușine!

Intrare: Aram
Aram
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: aram
aram
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ara (vb.)
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ara
  • arare
  • arat
  • aratu‑
  • arând
  • arându‑
singular plural
  • a
  • arați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ar
(să)
  • ar
  • aram
  • arai
  • arasem
a II-a (tu)
  • ari
(să)
  • ari
  • arai
  • arași
  • araseși
a III-a (el, ea)
  • a
(să)
  • are
  • ara
  • ară
  • arase
plural I (noi)
  • arăm
(să)
  • arăm
  • aram
  • ararăm
  • araserăm
  • arasem
a II-a (voi)
  • arați
(să)
  • arați
  • arați
  • ararăți
  • araserăți
  • araseți
a III-a (ei, ele)
  • a
(să)
  • are
  • arau
  • ara
  • araseră
Intrare: haram
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • haram
  • haramul
  • haramu‑
plural
  • haramuri
  • haramurile
genitiv-dativ singular
  • haram
  • haramului
plural
  • haramuri
  • haramurilor
vocativ singular
plural
aram
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hăream
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hăram
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
haream
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ara, arverb

  • 1. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37. DLRLC
    • format_quote neobișnuit (Cu privire la grâne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. DLRLC
    • format_quote poetic Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133. DLRLC
    • format_quote poetic Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369. DLRLC
etimologie:

haram, haramurisubstantiv neutru

regional
  • 1. Vită slabă, prăpădită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Poate ai vite stricătoare, că livada ta cu păpușoi e plină de niște haramuri. SBIERA, P. 269. DLRLC
    • format_quote În oaste am fost numai de zbucium: hăis haram, cea haram! CREANGĂ, P. 320. DLRLC
    • format_quote Haramu-i cu nărav, Pe toți mereu trîntește. ALECSANDRI, T. II 97. DLRLC
    • format_quote (cu sens) colectiv Nu mai duce după tine atîta haram de cîne. RETEGANUL, P. III 40. DLRLC
  • 2. (numai) singular Jaf, pradă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: jaf pradă
    • format_quote Conacul propriu-zis încă n-a fost atins, dar încolo e haram și oamenii cară fără sfială cu sacii și cu tîrnele porumb, fasole, grîu, ce se găsește. REBREANU, R. II 149. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De haram = (lăsat) la voia întâmplării, fără stăpân, expus jafului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Poftiți ca la dumneavoastră, că averea mea-i de haram. DAVIDOGLU, O. 67. DLRLC
      • format_quote El a rămas acasă, ce-o fi să fie, căci nu s-a îndurat să-și lase averea de haram. REBREANU, P. S. 135. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială De haram = de pomană; pe nedrept. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: degeaba
      • format_quote Vreai să dau de haram și ce bruma am putut să sui în car? GALACTION, O. I 279. DLRLC
      • format_quote Răzășia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu cărți minciunoase, cu plastografii. ALECSANDRI, T. 1585. DLRLC
    • chat_bubble A mânca haram = a vorbi fără rost, a spune vorbe de clacă. DLRLC
      • format_quote Măi tartorule, nu mînca haram și spune drept, tu ești Gerilă? CREANGĂ, P. 240. DLRLC
      • format_quote Nu ți-ai primit toată leafa?... – Mănînci haram, Ioane... N-am luat nici o leafă. ALECSANDRI, T. 1546. DLRLC
    • chat_bubble Haram de... = vai de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Banii cîți cu nedreptate cîștigați carii i-am pus, După cum haram veniră, astfel și haram s-au dus. PANN, P. V. II 80. DLRLC
      • format_quote Haram că-i însurat! Văd că mănîncă tot ca un burlac. La TDRG. DLRLC
      • format_quote Acum, că s-a înecat ăl mare, o să-i dea ăstuia mic cămașa înecatului, să-i poarte noroc. Haram de așa noroc. STANCU, D. 204. DLRLC
      • format_quote Haram de capul vostru; de n-aș fi eu aici, ați păți voi și mai rău decît așa. CREANGĂ, P. 310. DLRLC
      • format_quote Haram De-al tău suflet, motănime, nepostind postul cel mare. EMINESCU, N. 44. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.