2 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apropiat2, ~ă [At: PSALT. SCH. 285 / V: ~iet / Pl: ~ați, ~e / E: apropia] 1 a Ajuns aproape (1). 2 a (Cu sens local; îoc îndepărtat) Aflat la distanță mică unul de altul. 3 a (Cu sens temporal; îoc îndepărtat) Aflat în timp la mică distanță de prezent. 4 a Aproape la fel. 5 a (Înv) Aproximativ. 6-7 a, smf (Îoc străin) Prieten (intim). 8 a De care te poți apropia (13) cu ușurință, fiindcă este prietenos și binevoitor Si: (înv) apropielnic. corectată

apropiat1 sn [At: ANON. CAR. / V: ~iet / E: apropia1] 1 (Înv) Apropiere (1). 2-3 (Îs) Loc (sau persoană) greu de ~ Loc (sau persoană) greu accesibil(ă).

APROPIÁT, -Ă, apropiați, -te, adj. 1. Care se află aproape (în spațiu sau în timp) de ceva sau de cineva. 2. Fig. Care se bucură de încrederea sau de prietenia (deosebită a) cuiva. [Pr.: -pi-at] – V. apropia.

APROPIÁT, -Ă, apropiați, -te, adj. 1. Care se află aproape (în spațiu sau în timp) de ceva sau de cineva. 2. Fig. Care se bucură de încrederea sau de prietenia (deosebită a) cuiva. [Pr.: -pi-at] – V. apropia.

APROPIÁT, -Ă, apropiați, -te, adj. (În opoziție cu îndepărtat) 1. (Cu sens local) Care se află aproape, situat în apropiere. Țăranii muncitori din cîteva sate apropiate veniseră la inaugurarea gospodăriei colective. ◊ Sclipesc apropiate creste. Talazuri mari în răsărit. DEȘLIU, M. 18. Pe albastrul înalt, stelele luceau din ce în ce mai mari și mai apropiate. C PETRESCU, A. 273. ◊ (Cu sens temporal) Nu simțiți apropiatul freamăt de furtună? BENIUC, V. 80. 2. Fig. Care se bucură de încrederea deosebită a cuiva; intim. Tovarășul de luptă și prietenu cel mai apropiat al lui Horia era Ion Cloșca, iobag din comuna Cărpiniș. IST. R.P.R. 274. – Pronunțat: -pi-at.

APROPIÁT, -Ă, apropiați, -te, adj. 1. Care se află aproape (în spațiu sau în timp). 2. Fig. Care se bucură de încrederea deosebită a cuiva; intim. – V. apropia.

APROPIÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A APROPIA și A SE APROPIA. 2) Care se află în relații de prietenie; care se bucură de încrederea deplină a cuiva. /v. a (se) apropia

apropiat a. 1. ce nu e depărtat: satul cel mai apropiat; 2. fig. accesibil, afabil: la cuvinte apropiată POP.

apropiát, -ă adj. Așezat aproape: locu cel maĭ apropiat. Fig. Intim saŭ înrudit de aproape: prieten apropiat, rudă apropiată.

apropia1 [At: COD. VOR. 128/13 / V: -pria / P: ~pi-a / Pzi: apropii, (înv) ~ropiu, (rar) -iez / E: ml appropiare] 1 vr A se deplasa în spațiu tot mai aproape de cineva sau ceva. 2 vr (Înv; îe) A se ~ cu târgul A cădea la învoială. 3 vr (Pan; construit cu prepoziția de; înv, c. în dativ) A fi credincios cuiva. 4 vr A se afla foarte aproape de un anumit moment, timp etc. 5 vr (Îe) A se ~ de ziuă A se face ziuă. 6-7 vr (Îe) Nu te poți ~ de (cineva) A nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. 8 vr (Îe) Nu te poți ~ de (ceva) A nu putea să cumperi din cauza scumpetei. 9 vr (Îe) A se ~ funia de (sau la) par A se apropia deznodământul. 10 vr (Fig) A adera. 11-12 vti (Îpp) A ajunge aproape (1). 13 vt (Îe) A ~ mălaiul din traistă A cheltui (aproape) tot. 14-15 vt Aduce ceva sau pe cineva lângă... 16 vt (Fig) A lega sufletește sau prin afinități. 17 vt (Îvp) A fi aproape de împlinirea unui număr de ani. 18 vt (Înv; construit cu infinitivul sau conjunctivul) A fi cât pe ce să... 19 vr (Fig; urmat de prepoziția de) A se asemăna. 20 vr (Fig) A-și face prieten pe cineva. 21-22 vr, vt (Fig; pan) A-(și) atrage de partea sa pe cineva. 23 vr A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. Refl. A se deplasa în spațiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu le putea apropia de cineva = a nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții, să cumperi ceva (din cauza scumpetei). ♦ Tranz. A duce, a aduce, a așeza mai aproape de ceva sau de cineva. II. Refl. A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc. Se apropie noaptea. ♦ A ajunge aproape de o anumită vârstă. III. Fig. 1. Refl. A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune. 2. Tranz. și refl. A-și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva. [Pr.: -pi-a-] – Lat. appropiare.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. Refl. A se deplasa în spațiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții, să cumperi ceva (din cauza scumpetei). ♦ Tranz. A duce, a aduce, a așeza mai aproape de ceva sau de cineva. II. Refl. A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc. Se apropie noaptea. ♦ A ajunge aproape de o anumită vârstă. III. Fig. 1. Refl. A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune. 2. Tranz. și refl. A-și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva. [Pr.: -pi-a] – Lat. appropiare.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. (în opoziție cu depărta, îndepărta) I. (Cu sens local) 1. Refl. A veni, a se duce, a se așeza aproape (de ceva sau de cineva). Și anii-s tot mai plini – rotunde dropii – Simțim în fiecare zi cum te apropii, Socialistă eră de lumină, Cu biruinți pe cîmpuri și-n uzină. BENIUC, S. 31. Doi ușieri se apropiară cu ploconeli. PAS, L. I 158. Cînd [capra] s-apropie bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 26. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. «de», indicînd locul sau persoana de care se face apropierea) Se apropiară de flăcăi și de cobzar, dîndu-și cu coatele, cîțiva dintre oamenii de pe șosea. PAS, L. I 8. Nu te apropia de mine, voinice, că îți vei pierde viața. ISPIRESCU, L. 125. ◊ Expr. A se apropia cu tîrgul = a fi pe punctul de a se înțelege (din preț), de a cădea la învoială. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să comunici cu cineva (din cauza situației sau a caracterului său). A nu te putea apropia de ceva = a nu putea obține ceva (din cauza prețului etc.). A se apropia funia de (sau, rar, la) par = a se apropia deznodămîntul, sfîrșitul. (În forma regională apropiet) Se vede că mi s-a apropiet funia la par... Cu spînul tot am dus-o cum am dus-o... Dar cu omul roș nu știu, zău, la cît mi-a sta capul. CREANGĂ, P. 234. 2. Tranz. A duce, a aduce, a așeza aproape de cineva sau de ceva. Fiecare pas ne apropie de casă. ◊ Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii. EMINESCU, O. I 193. Un căluț cam pătrărel... Gruie mi-l apropia, Mîna-n coamă că-i punea. ALECSANDRI, P. P. 79. II. (Cu sens temporal) Refl. 1. A veni, a fi aproape. Ziua se apropie și rămîn singur pe mal. SADOVEANU, N. F. 58. ◊ Fig. Te înștiințez că cîșlegile se apropie de sfîrșit. ALECSANDRI, T. I 134. ◊ Expr. A se apropia de ziuă = a se crăpa de ziuă, a începe să se facă ziuă. A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte. 2. A ajunge aproape de o anumită vîrstă. Mă apropii de 30 de ani.Tranz. (Rar) O să mor cînd oi apropia suta, poate după ce-oi trece suta. STANCU, D. 16. III. Fig. 1. Refl. A fi, a ajunge aproape la fel. ◊ Tranz. Vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandate – Astea toate te apropie de dînșii. EMINESCU. O. I 134. 2. Tranz. A-și atașa pe cineva, a și-l face prieten. Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. ALECSANDRI, O. 79. – Pronunțat: -pi-a-.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. Refl. (Local) A veni, a se duce, a se așeza aproape de ceva sau de cineva. Petre se apropie respectuos (REBREANU). ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să comunici sau să te înțelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții ceva. Se apropie funia de par = se apropie deznodământul, sfârșitul. ♦ Tranz. A duce, a aduce, a așeza aproape de ceva sau de cineva. Fiecare pas ne apropie de casă. II. Refl. (Temporal) A veni, a fi aproape. Ziua se apropie și rămân singur pe mal (SADOVEANU). ♦ A ajunge aproape de o anumită vârstă. Se apropie de 30 de ani.Expr. I se apropie vremea = e aproape de moarte. III. Fig. 1. Refl. și tranz. A fi, a ajunge sau a face să fie sau să ajungă (aproape) la fel cu altcineva sau cu altceva. Cunoștințele lui se apropie de ale profesorului său. 2. Tranz. A-și face prieten pe cineva. – Lat. appropiare.

A SE APROPIÁ mă aprópii intranz. 1) A se deplasa sau a se situa mai aproape (de cineva sau de ceva). ~ de foc.A nu se putea apropia de ceva a fi inaccesibil ceva pentru cineva. A nu se putea apropia de cineva a nu putea găsi limbă comună cu cineva; a nu se putea înțelege cu cineva. 2) A veni în curând; a fi aproape; a cădea. Vara se apropie. 3) A ajunge aproape de un anumit moment; a fi pe punctul de atingere. ~ de rezultatul scontat. 4) fig. (despre persoane) A stabili relații apropiate; a deveni prieten (cu cineva); a se împrieteni. 5) fig. A avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se asemăna; a semăna; a se potrivi. /<lat. appropiare

A APROPIÁ aprópii tranz. 1) A face să se apropie. 2) A muta mai aproape (de ceva sau de cineva). ~ mașina de poartă. [Sil. a-pro-pi-a] /<lat. appropiare

apropià v. 1. a pune sau duce aproape; 2. a veni aproape. [Lat. AD PROPIARE].

aprópiĭ, a v. tr. (lat. appropiare). Eŭ aprópiĭ, tu aprópiĭ). Duc maĭ aproape: a apropia masa de părete. Fig. (Vechĭ). Mă apropiĭ (în timp): apropie opt anĭ de cînd domnește. Fac să semene: aceste calități te apropie de el. V. refl. Armata, războĭu, ziua se apropie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apropiá (a ~) (a duce/ajunge aproape) (a-pro-pi-a) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. aprópii, 3 aprópie (-pi-e), 1 pl. apropiém; perf. s. 3 sg. apropié; conj. prez. 1 și 2 sg. să aprópii, 3 să aprópie, 1 pl. să apropiém; ger. apropiínd (-pi-ind)

apropiá (a fi sau a ajunge aproape) vb. (sil. -pro-pi-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. aprópii, 3 sg. și pl.aprópie (sil. -pi-e), 1 pl. apropiém; ger. apropiínd (sil. -pi-ind)

apropia (i-a) (ind. prez. 1 sg. apropii)

arată toate definițiile

Intrare: apropiat
apropiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apropiat
  • apropiatul
  • apropiatu‑
  • apropia
  • apropiata
plural
  • apropiați
  • apropiații
  • apropiate
  • apropiatele
genitiv-dativ singular
  • apropiat
  • apropiatului
  • apropiate
  • apropiatei
plural
  • apropiați
  • apropiaților
  • apropiate
  • apropiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: apropia
  • silabație: a-pro-pi-a
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apropia
  • apropiere
  • apropiat
  • apropiatu‑
  • apropiind
  • apropiindu‑
singular plural
  • apropie
  • apropiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiam
  • apropiai
  • apropiasem
a II-a (tu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiai
  • apropiași
  • apropiaseși
a III-a (el, ea)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropia
  • apropie
  • apropiase
plural I (noi)
  • apropiem
(să)
  • apropiem
  • apropiam
  • apropiarăm
  • apropiaserăm
  • apropiasem
a II-a (voi)
  • apropiați
(să)
  • apropiați
  • apropiați
  • apropiarăți
  • apropiaserăți
  • apropiaseți
a III-a (ei, ele)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropiau
  • apropia
  • apropiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

apropiat

  • 1. Care se află aproape (în spațiu sau în timp) de ceva sau de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: depărtat îndepărtat 4 exemple
    exemple
    • Țăranii muncitori din câteva sate apropiate veniseră la inaugurarea gospodăriei colective.
      surse: DLRLC
    • Sclipesc apropiate creste, Talazuri mari în răsărit. DEȘLIU, M. 18.
      surse: DLRLC
    • Pe albastrul înalt, stelele luceau din ce în ce mai mari și mai apropiate. C PETRESCU, A. 273.
      surse: DLRLC
    • Nu simțiți apropiatul freamăt de furtună? BENIUC, V. 80.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Care se bucură de încrederea sau de prietenia (deosebită a) cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intim un exemplu
    exemple
    • Tovarășul de luptă și prietenu cel mai apropiat al lui Horia era Ion Cloșca, iobag din comuna Cărpiniș. IST. R.P.R. 274.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi apropia
    surse: DEX '98 DEX '09

apropia

  • 1. reflexiv A se deplasa în spațiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: depărta distanța îndepărta 5 exemple
    exemple
    • Și anii-s tot mai plini – rotunde dropii – Simțim în fiecare zi cum te apropii, Socialistă eră de lumină, Cu biruinți pe cîmpuri și-n uzină. BENIUC, S. 31.
      surse: DLRLC
    • Doi ușieri se apropiară cu ploconeli. PAS, L. I 158.
      surse: DLRLC
    • Cînd [capra] s-apropie bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 26.
      surse: DLRLC
    • Se apropiară de flăcăi și de cobzar, dîndu-și cu coatele, cîțiva dintre oamenii de pe șosea. PAS, L. I 8.
      surse: DLRLC
    • Nu te apropia de mine, voinice, că îți vei pierde viața. ISPIRESCU, L. 125.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A se apropia cu târgul = a fi pe punctul de a se înțelege (din preț), de a cădea la învoială.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții, să cumperi ceva (din cauza scumpetei).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. expresie A se apropia funia de (sau, rar, la) par = a se apropia deznodământul, sfârșitul.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • regional Se vede că mi s-a apropiet funia la par... Cu spînul tot am dus-o cum am dus-o... Dar cu omul roș nu știu, zău, la cît mi-a sta capul. CREANGĂ, P. 234.
        surse: DLRLC
    • 1.5. tranzitiv A duce, a aduce, a așeza mai aproape de ceva sau de cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Fiecare pas ne apropie de casă.
        surse: DLRLC
      • Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii. EMINESCU, O. I 193.
        surse: DLRLC
      • Un căluț cam pătrărel... Gruie mi-l apropia, Mîna-n coamă că-i punea. ALECSANDRI, P. P. 79.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Se apropie noaptea.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Ziua se apropie și rămîn singur pe mal. SADOVEANU, N. F. 58.
      surse: DLRLC
    • figurat Te înștiințez că cîșlegile se apropie de sfîrșit. ALECSANDRI, T. I 134.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A se apropia de ziuă = a se crăpa de ziuă, a începe să se facă ziuă.
      surse: DLRLC
    • 2.2. expresie A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte.
      surse: DLRLC
    • 2.3. A ajunge aproape de o anumită vârstă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mă apropii de 30 de ani.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv rar O să mor cînd oi apropia suta, poate după ce-oi trece suta. STANCU, D. 16.
        surse: DLRLC
  • 3. figurat reflexiv A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune.
    exemple
    • tranzitiv Vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandate – Astea toate te apropie de dînșii. EMINESCU. O. I 134.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A fi, a ajunge aproape la fel.
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A-și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împrieteni antonime: distanța înstrăina un exemplu
    exemple
    • Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. ALECSANDRI, O. 79.
      surse: DLRLC

etimologie: