3 intrări
55 de definiții
din care- explicative (33)
- morfologice (10)
- relaționale (9)
- etimologice (1)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABSENTA, absentez, vb. I. Intranz. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de față. – Din fr. (s’)absenter, lat. absentare.
ABSENTA, absentez, vb. I. Intranz. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de față. – Din fr. (s’)absenter, lat. absentare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
absenta vi [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr (s')absenter, lat absentare] (Dom) A lipsi dintr-un loc unde ar trebui să fie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ABSENTA (-tez) vb. intr. A lipsi dintr’un loc, a nu fi de față, a face lipsiri [fr. < lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ABSENTA, absentez, vb. I. Intranz. (Despre persoane; de obicei urmat de determinări introduse prin prep. «de la») A lipsi dintr-un loc unde era obligat să se găsească. Conducerile întreprinderilor trebuie să lupte pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, luînd măsuri hotărîte împotriva celor care absentează nemotivat de la lucru. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2559.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSENTA, absentez, vb. I. Intranz. A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească). – Fr. (s’)absenter (lat. lit. absentare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABSENTA vb. I. intr. A lipsi de undeva (unde trebuia să fie). [P.i. -tez. / < fr. absenter, cf. lat. absentare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
absenta vb. I. intr. a lipsi, a fi absent. II. refl. a se îndepărta, a se separa de sine. (< fr. absenter, lat. absentare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
absenta, absentez vb. I. Ttr. A lipsi dintr-un loc unde ar trebui să fie prezent.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A ABSENTA ~ez intranz. A fi absent; a lipsi. ~ nemotivat. /<lat. absentare, fr. [s’]absenter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absentà v. a lipsi, a face absențe.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ABSENT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui; distrat. – Din fr. absent, lat. absens, -ntis.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ABSENT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui; distrat. – Din fr. absent, lat. absens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABSENȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (Concr.) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. 3. Fig. Neatenție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
absent, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 69 / Pl: ~nți, ~e / E: fr absent, lat absens, -ntis] 1 Care nu este de față. 2 Care lipsește. 3 (Fig) Distrat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
absență sf [At: DA / Pl: ~țe / E: fr absence, lat absentia] 1 Lipsă a unei persoane din locul în care trebuia să se afle Si: absentare. 2 (Ccr) Semn cu care se marchează o absență (1). 3 Pierdere bruscă, de scurtă durată, a conștiinței, întâlnită în unele boli. 4 (Fig) Lipsă de atenție Si: distracție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ABSENT,-TĂ adj. sm. f. Care lipsește dintr’un loc, care nu e de față [fr.< lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*ABSENȚĂ (pl. -țe) sf. Lipsă, lipsire [fr. > lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ABSENȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (Concr.) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței; leșin. 3. Lipsă de atenție, distracție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABSENT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care lipsește, care nu e de față sau care nu e în locul unde stă de obicei. Elev absent de la cursuri. 2. Fig. Care nu observă ceea ce se petrece în jur, fiind cufundat în propriile sale gînduri; indiferent, neatent, preocupat, distrat. Necunoscuta ridică spre el o privire nedumerită, absentă. SEBASTIAN, T. 240. Femeia nu spune nimic. Se ridică de jos absentă, trăgînd după ea pe Avram și pe Marcu, jumătate amorțiți. SAHIA, N. 45. Ceilalți doi frați par absenți de la acest eveniment [sosirea tatei]. SAHIA, N. 50.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSENȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect de la locul unde ar fi trebuit sau ar fi putut să se găsească. În acea clipă a absenței ciobanului se deșteptase în ea mînia. SADOVEANU, N. F. 20. ♦ Semn cu care se notează lipsa cuiva (mai ales dintr-un loc de muncă). Profesorul i-a pus absență nemotivată. 2. Fig. Distracție, neatenție, indiferență. Mona a rămas în mină cu pachetul care i l-a întins profesorul și pe care ea l-a primit mașinal. Se apropie acum de masă și-l aruncă ușor, cu un gest de oboseală, de absență. SEBASTIAN, T. 364.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSENT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Neatent, distrat; indiferent. – Fr. absent (lat. lit. absens, -ntis).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABSENȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ Faptul de a nota absența (1) cuiva; (concr.) semn cu care se notează absența (1) cuiva. 2. Fig. Neatenție, distracție; indiferență. – Fr. absence (lat. lit. absentia).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABSENT, -Ă adj. 1. Care lipsește, care nu este prezent. 2. (Fig.) Distrat; indiferent; preocupat. [< fr. absent, cf. lat. absens].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ABSENȚĂ s.f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui lucru (dintr-un loc unde ar fi trebuit să fie). 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței. ♦ (Fig.) Neatenție, distracție; indiferență. [Cf. fr. absence, lat. absentia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
absent, -ă adj. 1. care lipsește de undeva. 2. (fig.) distrat; preocupat. (< fr. absent, lat. absens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
absență s. f. 1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistență. 2. pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței. 3. (fig.) neatenție, distracție. (< fr. absence, lat. absentia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
absent, -ă, absenți, -te, adj. Care lipsește; (fig.) care nu este atent; distrat.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSENT ~tă (~ți, ~te) 1) Care lipsește. 2) fig. Care este dus pe gânduri; distrat. Privire ~tă. /<fr. absent, lat. absens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSENȚĂ ~e f. 1) Lipsă a unei persoane din locul unde ar trebui să fie. 2) Semn ce marchează această lipsă. 3) fig. Lipsă de interes; indiferență; neatenție; dezinteres. /<fr. absence, lat. absentia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absent a. care lipsește, care nu-i de față.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
absență f. lipsire, lipsă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*absent, -ă adj. (lat. ábsens, -éntis). Care lipsește (nu e de față). Fig. Distrat: spiritu ĭ-e absent. Subst. Absențiĭ n’aŭ nicĭ-odată dreptate. V. prezent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*absentéz v. intr. (lat. absentare, fr. s’absenter, id.). Lipsesc: a absenta de la prînz, de la școală, de acolo.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*absénță f., pl. e (lat. absentio). Lipsă, inexistență în locu cuvenit: absențele unui elev de la școală. Fig. Moment de distracțiune, de neatențiune, de uitare: a avea absențe (mentale). În absența cuĭva, pe cînd nu e acolo. V. sărăcie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
absenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. absentez, 3 absentează; conj. prez. 1 sg. să absentez, 3 să absenteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
absenta (a ~) vb., ind. prez. 3 absentează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
absenta vb., ind. prez. 1 sg. absentez, 3 sg. și pl. absentează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absent adj. m., pl. absenți; f. absentă, pl. absente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
absență s. f., g.-d. art. absenței; pl. absențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
absent adj. m., pl. absenți; f. absentă, pl. absente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
absență s. f., g.-d. art. absenței; pl. absențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
absent adj. m., pl. absenți; f. sg. absentă, pl. absente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absență s. f., g.-d. art. absenței; pl. absențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
absent
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ABSENTA vb. a lipsi. (~ de la școală.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSENTA vb. a lipsi. (~ de la școală.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A absenta ≠ a asista, a se afla
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSENT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel.) 2. v. distrat. 3. (fig.) pierdut. (O privire ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSENȚĂ s. 1. lipsă, (rar) lipsire. (~ lui a fost remarcată.) 2. v. distracție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSENT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel, la școală etc.) 2. distrat, neatent, (Mold.) uitit, (fig.) căscat, împrăștiat. (De ce ești atât de ~?) 3. pierdut. (O privire ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ABSENȚĂ s. 1. lipsă, (rar) lipsire. (~ lui a fost remarcată.) 2. distracție, neatenție. (Este de-o ~ condamnabilă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Absent ≠ atent, omniprezent, prezent
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Absență ≠ prezență
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
absent (absentă), adj. – Care lipsește. < Fr. absent. – Der. (din fr.) a absenta, vb.; absență, s. f.; absenteism, s. n.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
LES ABSENTS ONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absenți nu au niciodată dreptate – Interesele celor care nu sunt de față sunt sacrificate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Les absents ont toujours tort (fr. „Cei absenți n-au niciodată dreptate”) – Zicală franceză, susține că interesele celor care nu-s de față (la o dezbatere, la un proces, la o împărțeală etc.) sînt de obicei sacrificate. Se aplică deci atunci cînd acuzații, împricinații, criticații sînt absenți și nu se pot apăra. În comedia Cristian și Margareta, autorii francezi Edouard Fournier și Pol Mercier consideră că: c’est en amour surtout que les absents ont tort (Mai ales în dragoste cei absenți sînt nedreptățiți)! FOL.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
absenta, absentezverb
- 1. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de față. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: lipsi
- Conducerile întreprinderilor trebuie să lupte pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, luînd măsuri hotărîte împotriva celor care absentează nemotivat de la lucru. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2559. DLRLC
-
etimologie:
- (s’)absenter DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- absentare DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
absent, absentăadjectiv
- 1. Care nu e de față, care lipsește. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNantonime: omniprezent prezent
- Elev absent de la cursuri. DLRLC
-
- 2. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: distrat indiferent neatent preocupat antonime: atent
- Necunoscuta ridică spre el o privire nedumerită, absentă. SEBASTIAN, T. 240. DLRLC
- Femeia nu spune nimic. Se ridică de jos absentă, trăgînd după ea pe Avram și pe Marcu, jumătate amorțiți. SAHIA, N. 45. DLRLC
- Ceilalți doi frați par absenți de la acest eveniment [sosirea tatei]. SAHIA, N. 50. DLRLC
-
etimologie:
- absent DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- absens, -ntis DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
absență, absențesubstantiv feminin
- 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: absentare inexistență lipsire lipsă antonime: prezență
- În acea clipă a absenței ciobanului se deșteptase în ea mînia. SADOVEANU, N. F. 20. DLRLC
- 1.1. Semn cu care se notează această lipsă. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Profesorul i-a pus absență nemotivată. DLRLC
-
-
- 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. DEX '09 MDA2 DN
- 3. Neatenție, indiferență a cuiva. DEX '09 MDA2 DLRLC DNsinonime: dezinteres distracție indiferență neatenție
- Mona a rămas în mînă cu pachetul care i l-a întins profesorul și pe care ea l-a primit mașinal. Se apropie acum de masă și-l aruncă ușor, cu un gest de oboseală, de absență. SEBASTIAN, T. 364. DLRLC
-
etimologie:
- absence DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- absentia DEX '09 MDA2 DEX '98 DN