2 intrări
36 de definiții

Explicative DEX

ABJECT, -Ă, abjecți, -te, adj. Care comite fapte reprobabile; ticălos. ♦ Care inspiră repulsie, dispreț; josnic, netrebnic, mizerabil. Comportament abject. – Din fr. abject, lat. abjectus.

ABJECȚIE, abjecții, s. f. Faptă, atitudine abjectă; ticăloșie, josnicie. – Din fr. abjection, lat. abjectio.

ABJECȚIE, abjecții, s. f. Faptă, atitudine abjectă; ticăloșie, josnicie. – Din fr. abjection, lat. abjectio.

abject, ~ă a [At: CADE / Pl: ~cți, ~e / E: fr abject, lat abiectus] 1-2 (D. noțiuni morale, acțiuni, caractere etc.) Care inspiră dezgust, dispreț Si: mârșav, josnic, ticălos, (liv) repugnant.

abjecție sf [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 120, 11/1 / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: fr abjection, lat abiectio] Faptă abjectă Si: josnicie, mârșăvie, ticăloșie.

abjéct, -ă adj. 1 Care este demn de dispreț, care comite fapte josnice; care este netrebnic, ticălos. Un individ abject, lipsit de scrupule. 2 Care inspiră repulsie, dispreț. Purtare abjectă. • pl. -ți, -te. /<fr. abject, lat. abiectus, -a, -um.

abjécție s. f. Faptă, atitudine abjectă, demnă de dispreț; ticăloșie, josnicie. • pl. -ii. g.-d. -iei. / < fr. abjection, lat. abiectĭo, -ōnis.

*ABJECT adj. Netrebnic, ticălos, de disprețuit: n’am mai văzut o creatură așa de ~ă [fr.< lat.].

ABJECT, -Ă, abjecți, -te, adj. Care inspiră repulsie, dispreț; josnic, netrebnic, mizerabil. – Din fr. abject, lat. abjectus.

ABJECT, -Ă, abjecți, -te, adj. (Despre oameni sau manifestările lor) Care inspiră repulsie, demn de dispreț; josnic, netrebnic. Purtare abjectă. Politica abjectă a ațîțătorilor la război.

ABJECȚIE, abjecții, s. f. Faptă abjectă; josnicie, ticăloșie. Fasciștii sînt capabili de orice abjecție. – Pronunțat: -ți-e.

ABJECT, -Ă, abjecți, -te, adj. Care inspiră repulsie, demn de dispreț; josnic. – Fr. abject (lat. lit. abjectus).

ABJECȚIE, abjecții, s. f. Faptă abjectă; ticăloșie. – Fr. abjection (lat. lit. abjectio, -onis).

ABJECT, -Ă adj. Respingător; josnic; ticălos netrebnic. [< fr. abject, cf. lat. abiectus].

ABJECȚIE s.f. Faptă abjectă; josnicie; ticăloșie. [Cf. fr. abjection, lat. abiectio].

abject, -ă adj. care inspiră dezgust, repulsie, dispreț; abominabil. (< fr. abject, lat. abiectus)

abjecție s. f. faptă, atitudine abjectă. (< fr. abjection, lat. abiectio)

abject, -ă, abjecți, -te, adj. Care inspiră repulsie, josnic, vrednic de dispreț.

ABJECT ~tă (~ți, ~te) Care este vrednic de dispreț; josnic; ticălos; mârșav; mizerabil; netrebnic. /<lat. abjectus, fr. abject

ABJECȚIE ~i f. Faptă abjectă; josnicie; ticăloșie; mârșăvie. [G.-D. abjecției; Sil. ab-jec-ți-e] /<fr. abjection, lat. abjecto, ~onis

abject a. ce se leapădă, netrebnic, ticălos: nebuna cutezare și vițiul abject AL.

abjecți(un)e f. ticăloșie, stare vrednică de dispreț.

*abjéct adj. (fr. abject, d. lat. abjectus, aruncat. V. obĭect). Demn de dispreț, ordinar, ticălos: ființe, ocupațiunĭ, sentimente-abjecte. Adv. În mod. abject.

*abjecțiúne f. (lat. ab-jéctio, -ónis. V. dejecțiune). Înjosire, ticăloșie. – Și -ecție.

Ortografice DOOM

abject adj. m., pl. abjecți; f. abjectă, pl. abjecte

abjecție (desp. -ți-e) s. f., art. abjecția (desp. -ți-a), g.-d. art. abjecției; pl. abjecții, art. abjecțiile (desp. -ți-i-)

abject adj. m., pl. abjecți; f. abjectă, pl. abjecte

abjecție (-ți-e) s. f., art. abjecția (-ți-a), g.-d. art. abjecției; pl. abjecții, art. abjecțiile (-ți-i-)

abject adj. m., pl. abjecți; f. sg. abjectă, pl. abjecte

abjecție s. f. (sil. -ți-e), art. abjecția (sil. -ți-a), g.-d. art. abjecției; pl. abjecții, art. abjecțiile (sil. -ți-i-)

Sinonime

ABJECT adj., s. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos. 3. adj. v. dezgustător.

ABJECȚIE s. v. ticăloșie.

ABJECT adj., s. infam, josnic, mișel, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos, (pop.) becisnic, (înv. și reg.) ticăit, (reg.) pălăvatic, proclet, (Ban.) bedaș, (înv.) fărădelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om ~; o faptă ~.)

ABJECȚIE s. fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mîrșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, (livr.) ignominie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (pop. și fam.) parșivenie, (pop.) becisnicie, blestemăție, scîrnăvie, spurcăciune, (reg.) mârșăvenie, (înv.) bazaconie, blestemăciune, nebunie, necurat, necurăție, necurățire, păgînătate, păgînie, verigășie, (fig.) murdărie. (A comite o ~.)

Antonime

Abject ≠ onorabil, respectabil, stimabil, venerabil

Intrare: abject
abject adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abject
  • abjectul
  • abjectu‑
  • abjectă
  • abjecta
plural
  • abjecți
  • abjecții
  • abjecte
  • abjectele
genitiv-dativ singular
  • abject
  • abjectului
  • abjecte
  • abjectei
plural
  • abjecți
  • abjecților
  • abjecte
  • abjectelor
vocativ singular
plural
Intrare: abjecție
abjecție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abjecție
  • abjecția
plural
  • abjecții
  • abjecțiile
genitiv-dativ singular
  • abjecții
  • abjecției
plural
  • abjecții
  • abjecțiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abject, abjectăadjectiv

etimologie:
  • limba franceză abject DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
  • limba latină abjectus DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX

abjecție, abjecțiisubstantiv feminin

  • 1. Faptă, atitudine abjectă. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    • format_quote Fasciștii sunt capabili de orice abjecție. DLRLC
etimologie:
  • limba franceză abjection DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
  • limba latină abjectio DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „abjecții” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1