opțiuni

16 definiții pentru abominabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abominabil, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr abominable, lat abominabilis] 1 înfiorător. 2 Dezgustător. 3 Urât.

ABOMINÁBIL, -Ă, abominabili, -e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. – Din fr. abominable, lat. abominabilis.

ABOMINÁBIL, -Ă, abominabili, -e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. – Din fr. abominable, lat. abominabilis.

ABOMINABÍL, -Ă, abominabili, -e, adj. (Franțuzism rar) Care inspiră groază, groaznic, înfiorător, înspăimîntător, oribil; p. ext. dezgustător, rău, urît. Crimă abominabilă.

ABOMINÁBIL, -Ă, abominabili, -e, adj. (Franțuzism) Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. – Fr. abominable (lat. lit. abominabilis).

ABOMINÁBIL, -Ă adj. Îngrozitor, înfiorător, oribil; dezgustător, urât. [Cf. fr. abominable, it. abominabile].

abominábil, -ă adj. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant. (< fr. abominable, lat. abominabilis)

abominábil, -ă, abominabili, -e, adj. Oribil; dezgustător.

ABOMINÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care provoacă groază; înfiorător; cutremurător. 2) Care trezește dezgust, scârbă; dezgustător. /<lat. abominabilis, fr. abominable

abominabil a. 1. care însuflă groază, desgust: crimă abominabilă; 2. foarte rău: muzică abominabilă.

*abominábil adj. (lat. abominabilis, „aruncat de la auspiciĭ”). Oribil, dezgustător; om, crimă, timp abominabil. Adv. În mod abominabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abominábil adj. m., pl. abominábili; f. abominábilă, pl. abominábile

abominábil adj. m., pl. abominábili; f. sg. abominábilă, pl. abominábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ABOMINÁBIL adj. v. cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, respingător, sângeros, teribil, zguduitor.

abominabil adj. v. CUMPLIT. CUTREMURĂTOR. DEZGUSTĂTOR. FIOROS. GROAZNIC. GROZAV. ÎNFIORĂTOR. ÎNFRICOȘĂTOR. ÎNGROZITOR, ÎNSPĂIMÎNTĂTOR. MACABRU. MONSTRUOS. ODIOS. ORIBIL. RESPINGĂTOR. SÂNGEROS. TERIBIL. ZGUDUITOR.

Abominabil ≠ adorabil

Abominabil ≠ admirabil, adorabil, agreabil

Intrare: abominabil
abominabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abominabil
  • abominabilul
  • abominabilu‑
  • abominabilă
  • abominabila
plural
  • abominabili
  • abominabilii
  • abominabile
  • abominabilele
genitiv-dativ singular
  • abominabil
  • abominabilului
  • abominabile
  • abominabilei
plural
  • abominabili
  • abominabililor
  • abominabile
  • abominabilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
legătură către această paradigmă

abominabil

etimologie: