opțiuni

2 intrări

argint

  • 1. Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică și calorică, având diferite întrebuințări (la baterea monedelor, în giuvaiergie, în fotografie etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX substantiv neutru (numai) singular adesea figurat 6 exemple
    exemple
    • Vînzătorii din prăvălie le aduc pe tăvi de argint o farfurioară cu șerbet. PAS, L. I 83.
      surse: DLRLC
    • Hainele de pe feciori Sclipeau de argint. COȘBUC, P. I 55.
      surse: DLRLC
    • Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. EMINESCU, O. I 103.
      surse: DLRLC
    • În părul meu sălbatic A prins ninsoarea firelor de-argint. BENIUC, V. 38.
      surse: DLRLC figurat
    • Toamna cu-a ei albă frunte... A lăsat argint pe munte Și rugină pe păduri. TOPÎRCEANU, S. A. 22.
      surse: DLRLC figurat
    • Din ochii ei albaștri și mari curgeau șiroaie de mărgăritare apoase pe o față mai albă ca argintul crinului. EMINESCU, N. 4.
      surse: DLRLC figurat
    • 1.1. Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. Argint-viu = mercur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX compus popular 3 exemple
      exemple
      • Nu se află pe lume pești ca cei din apa Moldovei... luminoși și iuți ca argintul-viu. SADOVEANU, N. F. 30.
        surse: DLRLC
      • Cînd ai ști cît îi de veselă... fiica mea că-i vine logodnicul! Parcă are argint-viu într-însa. ALECSANDRI, T. 997.
        surse: DLRLC
      • Feciorii starostelui începură să se miște cu o hărnicie al cărei argint-viu nici nu se bănuia a fi în mădulările lor mari. SADOVEANU, F. J. 466.
        surse: DLRLC figurat
    • 1.3. Argint-viu = om plin de energie, iute, vioi.
      surse: DEX '09 NODEX compus popular figurat
    • comentariu Ag
      surse: DOOM 2 simbol
  • 2. Varietate sau obiect de argint.
    surse: DEX '09 substantiv neutru
  • 3. Ban, para.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC substantiv masculin mai ales la plural sinonime: franc (sincer) gologan 2 exemple
    exemple
    • Mari bogătani, fiare flămînde-nsetate De aur, de-arginți, de bucate. BENIUC, V. 153.
      surse: DLRLC
    • Vrei pacea să o aperi de furi și de vicleni? Fîntîni fă să țîșnească țițeiul la Moreni Și nu uita! Mai vajnici decît ai lor arginți E munca ta, sînt stropii sudorilor fierbinți. JEBELEANU, P. 13.
      surse: DLRLC

etimologie:

11 definiții

argínt [At: COD. VOR. 7/1 / Pl: ~uri sn, ~nți sm / E: ml argentum] 1 sn Metal prețios, inoxidabil, maleabil și ductil, alb-cenușiu strălucitor, cu mare conductibilitate electrică și calorică, utilizat pentru podoabe, obiecte uzuale, instrumente medicale, la fabricarea oglinzilor, în fotografie etc. 2 sn (Fig) Culoare de un alb strălucitor care simbolizează de obicei puritatea. 3 sn (îs) Nuntă de ~ A 25-a aniversare a căsătoriei cuiva. 4 sn (Îas) Petrecere dată cu ocazia nunții de argint (3). 5 sn (Înv; îc) -tăetoriu Argintar (1). 6 snp (Înv) Argintărie (1). 7 sm (Mpl) Ban de argint (1). 8 sm Avere în bani (de argint). 9 sns (Înv; îs) Iubire de ~ sau iubirea ~ ului Arghirofilie. 10 sm (Lsg; înv; îe) Iubitor de ~ Arghirofil (1). 11 sn (Pop; îc) -viu Mercur. 12 sn (Fig; pop; îae) Om plin de energie. 13 sn (Bot; reg) Mei păsăresc (Lithospermum arvense).

argínt s. n. – 1. Metal prețios de culoare albă strălucitoare. – 2. Argintărie, obiecte de argint. – 3 (S. m.) Monedă de argint. – Argint-viu, mercur. – Mr. arzint, răzint, istr. arzint. Lat. argentum (Pușcariu 116; Candrea-Dens., 82; REW 640; DAR); cf. alb. ërgënd, it. argento, v. prov., fr., cat. argent, v. sp. argento. Pl. arginți se folosește numai cu sensul 3. Numele de mercur apare încă în lat. argentum vivum, cf. it. argento vivo, v. fr. argent vif (fr. vif argent), v. sp. argent bivo (Castro, RFE, 1921, p. 17). Der. arginta, vb.; argintar, s. m., care poate fi de formație internă (Pușcariu 117; REW 638, și DAR îl derivă din lat. argentarius, cf. it. argentaio, fr. argentier, cat. argenter, sp. argentero); argintărie, s. f. (argint bătut; argintărie; tacîmuri de argint); argintăriță, s. f. (plantă chenopodiacee, Potentilla anserina); arginteală, s. f. (argintare); arginti, vb.; argințică, s. f. (arbust, Dryas octopetala); argintiu, adj.; argintos, adj. (argintiu); argintui, vb.

argint n. 1. metal prețios de coloare albă; 2. monedă din acest metal: a plăti în argint; 3. fig. avuție: iubitor de argint; 4. pl. arginturi, lucruri de argint; 5. arginți, bani (învechit): Iuda vându pe Isus pentru 30 de arginți. [Lat. ARGENTUM].

argínt n. (lat. argentum, it. argento, pv. argen, fr. argent, vsp. argento). Un metal prețios alb. Monetă [!] de argint: a plăti în argint. Pl. arginturĭ, lucrurĭ de argint, argintăriĭ. Pl. m. Banĭ de argint: Iuda îl vîndu pe Hristos pe treĭ-zecĭ de argințĭ. Ĭubitor de argint, ĭubitor de banĭ. Argint viŭ, mercur. Fig. Om vioĭ. – Argintu e foarte maleabil și dúctil și nu se alterează în aer. În ácide se alterează cu greŭ. Se aliază maĭ ales cu cupru (ca la monete) și cu mercuru. Se găsește maĭ tot-de-a-una amestecat cu sulf, clor, brom, ĭod ș. a. Se află mine de argint în Suedia, Norvegia, Rusia ș. a., dar cele maĭ bogate-s în Perú și Mexic.

ARGINT COLOIDÁL s. (FARM.) colargol. (~ este un antiseptic.)

Coasta-de-Argint f. nume dat regiunii pitorești a Cadrilaterului, coprinsă între capul Caliacra și satul Ecrena.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ARGÍNT (lat. argentum) 1. S. n. Element chimic (Ag; nr. at. 47, m. at. 107,87, p. t. 960 ºC, p. f. 2.180 ºC, duritate 2,7). Metal prețios, alb, lucios, moale, maleabil și ductil, cu cea mai mare conductibilitate electrică și calorică dintre elemente. Se găsește în stare nativă și sub formă de combinații (sulfură, clorură) în special în galenele argentifere. Este inoxidabil. În combinații funcționează monovalent. Se utilizează pentru confecționarea de podoabe, obiecte uzuale, instrumente medicale, la fabricarea oglinzilor, în fotografie, la baterea monedelor etc. Cunoscut din antichitate. ♦ Nuntă de a. = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei. ♦ (FARM.) A. coloidal = antiseptic obținut prin reducerea azotatului de argint cu sulfat de feros; pulbere granuloasă, neagră-verzuie, sau lamele cenușii cu 70 la sută argint coloidal; colargol. Argint viu = a) (pop.) mercur. b) (fam.) om iute, sprinten, plin de energie. 2. S. m. (La pl.) Bani.

ARGINT subst. 1. – Nistor, 1677 (BCI VII 9); -u, mold. (RI V 225); -u, Gh., olt. (Sd VII 57). 2. Argința f. (P Bor 101).

ARGINT COLOIDÁL s. (FARM.) colargol. (~ este un antiseptic.)

gri-argínt adj. inv. De culoare gri care bate în argintiu ◊ „Noapte ca stofa gri-argint.” Gaz.lit. 19 VII 62 p. 6 (din gri + argint)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a fi iute ca argintul expr. (d. oameni) a fi plin de energie.

Intrare: argint
Ag simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
argint (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR 		nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argint argintul
plural arginturi arginturile
genitiv-dativ singular argint argintului
plural arginturi arginturilor
vocativ singular —
plural —
argint (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR 		nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argint argintul
plural arginți arginții
genitiv-dativ singular argint argintului
plural arginți arginților
vocativ singular —
plural —
Intrare: Argint
Argint
nume propriu (I3)

12 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ARGÍNT, (1) s. n., (2) arginturi, s. n., (3) arginți, s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b)fig. om plin de energie, iute, vioi. 2. S. n. Varietate sau obiect de argint (1). 3. S. m. (Mai ales la pl.) Ban1, para3. – Lat. argentum.

ARGÍNT (1) s. n., (2) arginți, s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b) fig. om plin de energie. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ban1, para3. – Lat. argentum.

ARGÍNT (1,3) s. n., (2) arginți, s. m. 1. Metal prețios, cu duritate scăzută, de culoare albă-cenușie strălucitoare. Vînzătorii din prăvălie le aduc pe tăvi de argint o farfurioară cu șerbet. PAS, L. I 83. Hainele de pe feciori Sclipeau de argint. COȘBUC, P. I 55. Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. EMINESCU, O. I 103. ◊ Fig. În părul meu sălbatic A prins ninsoarea firelor de-argint. BENIUC, V. 38. Toamna cu-a ei albă frunte... A lăsat argint pe munte Și rugină pe păduri. TOPÎRCEANU, S. A. 22. Din ochii ei albaștri și mari curgeau șiroaie de mărgăritare apoase pe o față mai albă ca argintul crinului. EMINESCU, N. 4. ◊ Nuntă de argint = aniversare a 25 de ani de la căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej. 2. (La pl.; rar) Bani. Mari bogătani, fiare flămînde-nsetate De aur, de-arginți, de bucate. BENIUC, V. 153. Vrei pacea să o aperi de furi și de vicleni? Fîntîni fă să țîșnească țițeiul la Moreni Și nu uita! Mai vajnici decît, ai lor arginți E munca ta, sînt stropii sudorilor fierbinți. JEBELEANU, P. 13. 3. (În expr.) Argint-viu = mercur. Nu se află pe lume pești ca cei din apa Moldovei... luminoși și iuți ca argintul-viu. SADOVEANU, N. F. 30. Cînd ai ști cît îi de veselă... fiica mea că-i vine logodnicul! Parcă are argint-viu într-însa. ALECSANDRI, T. 997. ◊ Fig. Feciorii starostelui începură să se miște cu o hărnicie al cărei argint- viu nici nu se bănuia a fi în mădulările lor mari. SADOVEANU, F. J. 466.

ARGÍNT (1) s. n., (2) arginți, s. m. 1. (Adesea fig.) Metal prețios, de culoare albă-cenușie strălucitoare. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei. ♦ Compus: argint-viu = mercur. 2. (La pl.) Bani. – Lat. argentum.

argínt2 (metal) s. n., (sorturi, obiecte) pl. argínturi; simb. Ag

argínt1 (ban) s. m., pl. argínți

argínt (metal) s. n., (specii, obiecte) pl. argínturi; simb. Ag

argínt (ban) s. m., pl. argínți

ARGÍNT n. Metal prețios de culoare albă strălucitoare, meleabil și ductil, cu mare conductibilitate electrică și calorică, având diferite întrebuințări (la baterea monedelor, în giuvaiergie, în fotografie etc.). Bani de ~. ◊ Nuntă de ~ aniversare a douăzeci și cinci de ani de la căsătorie. ~ viu a) mercur; b) om iute, plin de energie. /<lat. argentum

ARGÍNȚI s. pl. v. ban, franc, gologan, para.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

argínți s. pl. v. BAN. FRANC. GOLOGAN. PARA.

Ag, simbol chimic pentru argint.