Definiția cu ID-ul 964491:

Enciclopedice

ARGINT subst. 1. – Nistor, 1677 (BCI VII 9); -u, mold. (RI V 225); -u, Gh., olt. (Sd VII 57). 2. Argința f. (P Bor 101).

Exemple de pronunție a termenului „argint” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50