3 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECEDAT, -Ă, decedați, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Mort, răposat. – V. deceda.

DECEDAT, -Ă, decedați, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Mort, răposat. – V. deceda.

decedat2, ~ă a [At: LUC. II, 231 / Pl: ~ați, ~e / E: deceda] Care a încetat din viață Si: defunct, mort, răposat.

decedat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: deceda] Decedare.

DECEDAT, -Ă, decedați, -te, adj. (Eufemistic) Mort, răposat, defunct. Vestindu-se acolo că sînt dispărut și decedat... o rudă a luat moștenirea. SADOVEANU, P. M. 125. ◊ (Substantivat) Fiul decedatului.

DECEDAT, -Ă adj. (adesea s.) Mort, răposat. [Cf. fr. décédé].

DECEDAT, -Ă adj., s. m. f. mort. (< fr. décédé)

DECEDAT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care a încetat din viață; mort; răposat; defunct. /v. a deceda

*decedát, -ă adj. și s. (fr. décédé). Mort, defunct, răposat.

DECEDA, decedez, vb. I. Intranz. (Despre oameni) A înceta din viață; a muri, a răposa. – Din fr. décéder, lat. decedere.

DECEDA, decedez, vb. I. Intranz. (Despre oameni) A înceta din viață; a muri, a răposa. – Din fr. décéder, lat. decedere.

deceda vi [At: PROT. – POP., N. D. / Pzi: ~dez / E: fr décéder] A înceta din viață Si: a muri, a răposa.

DECEDA vb. I. Intranz. (Eufemistic; mai ales la pers. 3 perf. c.) A înceta din viață, a muri.

DECEDA vb. I. intr. A înceta din viață; a muri, a răposa. [P.i. -dez. / < fr. décéder, cf. it., lat. decedere].

DECEDA vb. intr. a înceta din viață; a muri, a răposa. (< fr. décéder, lat. decedere)

A DECEDA pers. 3 ~ea intranz. (despre persoane) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a se sfârși; a muri; a răposa; a sucomba. /<fr. déceder, lat. decedere

*decedéz v. intr. (fr. décéder, d. lat. de-cédere, a se retrage, a muri. V. cedez, purced). Mor, vorbind de oamenĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decedat s. m., adj. m., pl. decedați; f. sg. decedată, pl. decedate

deceda (a ~) vb., (rar) ind. prez. 3 decedea, perf. c. 3 sg. a decedat (mai frecv. la timpuri trecute, ger., part., supin; rar la unele timpuri și persoane) corectat(ă)

deceda (a ~) vb., ind. prez. 3 decedea (folosit mai ales la timpuri trecute)

deceda vb., ind. prez. 3 sg. decedează; ger. decedând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECEDAT adj., s. defunct, dispărut, mort, răposat, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. și eufemistic) pierdut, (înv. și pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvîrșit. (~ era un om matur.)

DECEDA vb. a dispărea, a se duce, a muri, a pieri, a se prăpădi, a răposa, a (se) sfîrși, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (înv. si pop.) a se săvîrși, (înv. și reg.) a se pristăvi, (înv.) a se proslăvi, (ir.) a crăpa, a plesni, (înv. și reg. ir.) a se sparge, (fig. și fam.) a se curăța, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (înv. și pop. fig.) a pica, (înv. și reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (A ~ ieri la amiază.)

A deceda ≠ a învia, a (se) naște

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

deceda (decedez, decedat), vb. – A muri, a răposa. Fr. décéder.Der. deces, s. n., din fr. décès.

Intrare: decedat (adj.)
decedat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decedat
  • decedatul
  • decedatu‑
  • deceda
  • decedata
plural
  • decedați
  • decedații
  • decedate
  • decedatele
genitiv-dativ singular
  • decedat
  • decedatului
  • decedate
  • decedatei
plural
  • decedați
  • decedaților
  • decedate
  • decedatelor
vocativ singular
plural
Intrare: decedat (s.m.)
decedat2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decedat
  • decedatul
  • decedatu‑
plural
  • decedați
  • decedații
genitiv-dativ singular
  • decedat
  • decedatului
plural
  • decedați
  • decedaților
vocativ singular
plural
Intrare: deceda
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deceda
  • decedare
  • decedat
  • decedatu‑
  • decedând
  • decedându‑
singular plural
  • decedea
  • decedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decedez
(să)
  • decedez
  • decedam
  • decedai
  • decedasem
a II-a (tu)
  • decedezi
(să)
  • decedezi
  • decedai
  • decedași
  • decedaseși
a III-a (el, ea)
  • decedea
(să)
  • decedeze
  • deceda
  • decedă
  • decedase
plural I (noi)
  • decedăm
(să)
  • decedăm
  • decedam
  • decedarăm
  • decedaserăm
  • decedasem
a II-a (voi)
  • decedați
(să)
  • decedați
  • decedați
  • decedarăți
  • decedaserăți
  • decedaseți
a III-a (ei, ele)
  • decedea
(să)
  • decedeze
  • decedau
  • deceda
  • decedaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decedat, decedațisubstantiv masculin
deceda, decedatesubstantiv feminin
decedat, decedaadjectiv

  • 1. Despre oameni: defunct, mort, răposat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Vestindu-se acolo că sînt dispărut și decedat... o rudă a luat moștenirea. SADOVEANU, P. M. 125. DLRLC
    • format_quote Fiul decedatului. DLRLC
etimologie:
  • vezi deceda DEX '09 DEX '98

deceda, decedezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.