2 intrări
36 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (6)
- relaționale (9)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.
ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
achitare sf [At: ȘTEFĂNESCU, C. 41 / Pl: ~tări / E: achita] 1 îndeplinire a unei obligații materiale sau morale Si: achitat. 2 (În tranzacții comerciale) Declarație a purtătorului care confirmă primirea sumei înscrise pe poliță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a achita. 1. Declararea nevinovăției cuiva printr-o hotărîre judecătorească. Achitarea unui inculpat. 2. Lichidare, plată a unei datorii bănești; îndeplinirea unei obligații morale sau materiale. Achitarea impozitului ◊ Atît în privința organizării ariilor și a treierișului cît și în privința achitării obligațiilor față de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole trebuie să fie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACHITARE s.f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. [< achita].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
achitare f. răfuire (de plată), scăpare (dela osândă).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*achitáre f. Acțiunea de a achita.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
achita [At: DA ms / Pzi: achit / E: fr acquiter] 1-2 vtr A(-și) plăti o obligație materială sau morală. 3 vt (Jur) A declara pe cineva nevinovat (prin judecată). 4 vt (Pfm) A omorî.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ACHITA (-it) I. vb. tr. 1 ⚚ A plăti în întregime (o datorie) ¶ 2 ⚖️ A declara nevinovat (prin judecată). II. vb. refl. A se plăti (de o datorie); a îndeplini o însărcinare [fr. acquitter].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. Tranz. 1. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărîre judecătorească. Tribunalul a achitat pe inculpat. 2. (Cu privire la o datorie bănească, la o obligație morală sau materială etc.) A plăti, a lichida. A achitat la timp datoria. ◊ Refl. M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o.. Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264. ◊ Expr. A se achita de ceva = a-și îndeplini o obligație, a duce la bun sfîrșit o sarcină. Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bune condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6. 3. (Familiar) A omorî, a ucide.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACHITA, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara nevinovat pe cineva printr-o hotărîre judecătorească. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-si) lichida o obligație materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfîrșit o sarcină. 3. Tranz. (Fam.) A omorî, a ucide. – Fr. acquitter.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACHITA vb. I. 1. tr. (Rar) A declara liber (de o datorie, de o sarcină); a declara nevinovat pe cineva, a scoate din culpă. 2. tr., refl. A(-și) plăti, a(-și) lichida o datorie. ◊ refl. A se achita de ceva = a înfăptui, a îndeplini (ceva). 3. tr. (Fam.) A ucide, a omorî. [< fr. acquitter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACHITA vb. I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-și) plăti o datorie. ♦ a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva). (< fr. acquitter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE ACHITA mă achit intranz. A se elibera (de o obligație materială sau morală). ~ de o datorie. /<fr. aquitter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ACHITA achit tranz. 1) (mărfuri, pierderi, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a plăti. 2) (persoane) A declara ca fiind nevinovat (printr-o decizie judiciară). 3) fam. A lipsi de viață (premeditat sau întâmplător); a ucide; a omorî. /<fr. acquitter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
achità v. 1. a plăti, a răfui; 2. fig. a împlini o însărcinare, o făgădueală sau o datorie: s’a achitat în conștiință; 3. a declara nevinovat: acuzatul a fost achitat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*achít, a -a, v. tr. (fr. acquiter, d. quitte, achitat). Platesc, răfuĭesc: a achita o datorie. Constat plata: a achita un bilet, o factură. Fig. Liberez de supt acuzațiune: a achita un acuzat. V. Refl. Mă liberez de datoriĭ materiale saŭ morale. Împlinesc o însărcinare: s’ a achitat bine.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. achitări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. achitări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. architări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
achita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. achit, 2 sg. achiți, 3 achită; conj. prez. 1 sg. să achit, 3 să achite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
achita (a ~) vb., ind. prez. 3 achită
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
achita vb., ind. prez. 1 sg. achit, 3 sg. și pl. achită
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACHITARE s. 1. lichidare, onorare, plată, plătire, (înv.) răspundere. (~ unei datorii.) 2. depunere, plată, vărsare. (~ ratei în termen.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACHITARE s. v. asasinare, omorâre, suprimare, ucidere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
achitare s. v. ASASINARE. OMORÎRE. SUPRIMARE. UCIDERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACHITARE s. 1. lichidare, onorare, plată, plătire, (înv.) răspundere. (~ unei datorii.) 2. depunere, plată, vărsare. (~ ratei în termen.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACHITA vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligație.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACHITA vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACHITA vb. 1. (JUR.) (înv.) a slobozi. (Judecătorul l-a ~ pe inculpat.) 2. a lichida, a onora, a plăti, (înv. și pop.) a număra, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a răfui, a răspunde, (grecism înv.) a exoflisi. (Și-a ~ datoria.) 3. a depune, a plăti, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 4. a scăpa. (S-a ~ de o mare obligație.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
achita vb. v. ASASINA. OMORÎ. SUPRIMA. UCIDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A achita ≠ a acuza, a condamna, a învinovăți, a osândi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
achita (achit, achitat), vb. 1. A plăti 2. A absolvi în justiție 3. (Arg.) A omorî, a ucide. < Fr. acquitter. Din fr. acquit provine rom. achiu „prima bilă de la biliard” și alteori „tac de biliard”; al doilea sens se explică prin rus. kij, de aceeași proveniență (Bogrea, Dacor. II, 653). Cf. it. acchittare și acchitto, ca termeni de biliard.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
achita, achit v. t. a omorî
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
achitare, achitărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Declararea nevinovăției cuiva printr-o hotărîre judecătorească. DLRLC
- Achitarea unui inculpat. DLRLC
-
- 1.2. Lichidare, plată a unei datorii bănești; îndeplinirea unei obligații morale sau materiale. MDA2 DLRLC
- Achitarea impozitului. DLRLC
- Atît în privința organizării ariilor și a treierișului cît și în privința achitării obligațiilor față de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole trebuie să fie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. DLRLC
- 1.2.1. Declarație a purtătorului care confirmă primirea sumei înscrise pe poliță. MDA2
-
-
etimologie:
- achita DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
achita, achitverb
- 1. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNantonime: acuza condamna osândi învinovăți
- Tribunalul a achitat pe inculpat. DLRLC
-
- 2. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
- A achitat la timp datoria. DLRLC
- M-am împrumutat ca s-o cumpăr... și încă n-am plătit-o... Dar într-o lună-două m-am achitat. DUMITRIU, N. 264. DLRLC
- A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Gospodăriile colective s-au achitat cu cinste de sarcina trasată de partid de a fi în fruntea întrecerii patriotice pentru terminarea la timp și în bune condiții a campaniei însămînțărilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 1/6. DLRLC
-
-
etimologie:
- acquitter DEX '09 MDA2 DEX '98 DN