SUPRIMÁRE, suprimări, s. f. Acțiunea de a suprima și rezultatul ei. – V. suprima.

SUPRIMÁRE, suprimări, s. f. Acțiunea de a suprima și rezultatul ei; înlăturare, eliminare, desființare, exterminare.

SUPRIMÁRE s.f. Acțiunea de a suprima și rezultatul ei; înlăturare; nimicire. [< suprima].

*supresiúne f, (lat. suppressio. V. presiune). Acțiunea de a suprima. – Și suprimare.

suprimáre (su-pri-) s. f., g.-d. art. suprimắrii; pl. suprimắri

suprimáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. suprimării; pl. suprimări

SUPRIMÁRE s. 1. v. anulare. 2. v. dispariție. 3. eliminare, înlăturare, scoatere. (~ condimentelor din alimentație.) 4. v. abrogare. 5. v. abolire. 6. v. lichidare. 7. v. înlăturare. 8. interzicere, suspendare. (~ apariției unei reviste.) 9. desființare. 10. (înv.) supresiune. (~ unei subvenții.) 11. v. omorâre.

SUPRIMARE s. 1. anulare, eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, ștergere, tăiere. (~ unui rînd dintr-un text.) 2. cădere, dispariție, (înv.) supresiune. (~ vocalelor finale.) 3. eliminare, înlăturare, scoatere. (~ condimentelor din alimentație.) 4. (JUR.) abrogare, anulare, desființare, infirmare, invalidare. (~ unui act normativ.) 5. (JUR.) abolire, desființare, (pop.) ștergere, (înv.) abolițiune. (~ monarhiei.) 6. desființare, lichidare, stîrpire. (~ abuzurilor.) 7. eliminare, îndepărtare, înlăturare. (~ cauzelor răului.) 8. interzicere, suspendare. (~ apariției unei reviste.) 9. desființare. (~ unui post.) 10. (înv.) supresiune. (~ unei subvenții.) 11. asasinare, omorîre, ucidere, (rar) ucis, (pop.) răpunere, (înv.) ucigătură, (fam. fig.) achitare, lichidare. (~ unei persoane.)