opțiuni
  • info
10 definiții pentru înfeudare

Explicative DEX

ÎNFEUDARE, înfeudări, s. f. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robire. [Pr.: -fe-u-] – V. înfeuda.

înfeudare sf [At: MAIORESCU, D. II, 146 / P: ~fe-u~ / V: ~feod~ / Pl: ~dări / E: înfeuda] 1 Acordare cuiva a unui bun ca feudă. 2 (Fig) Aderare totală la principiile unei direcții sau ale unui conducător, precum vasalul era angajat față de suzeran. 3 Subordonare totală față de cineva. 4 (Pex) Supunere.

ÎNFEUDARE s. f. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robire. [Pr.: -fe-u-] – V. înfeuda.

ÎNFEUDARE s. f. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, subjugare, înrobire, încătușare. Politica de înfeudare a țării trusturilor imperialiste, și de pregătire a războiului antisovietic a provocat grele suferințe maselor populare din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2586. – Pronunțat: -fe-u-.

ÎNFEUDARE s.f. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei; supunere, robie. [< înfeuda].

Ortografice DOOM

înfeudare (desp. -fe-u-) s. f., g.-d. art. înfeudării; pl. înfeudări

înfeudare (-fe-u-) s. f., g.-d. art. înfeudării; pl. înfeudări

înfeudare s. f. (sil. -fe-u-), g.-d. art. înfeudării; pl. înfeudări

Sinonime

ÎNFEUDARE s. v. aservire, înrobire, robie, robire, subjugare, supunere.

înfeudare s. v. ASERVIRE. ÎNROBIRE. ROBIE. ROBIRE. SUBJUGARE. SUPUNERE.

Intrare: înfeudare
înfeudare substantiv feminin
  • silabație: în-fe-u- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfeudare
  • ‑nfeudare
  • înfeudarea
  • ‑nfeudarea
plural
  • înfeudări
  • ‑nfeudări
  • înfeudările
  • ‑nfeudările
genitiv-dativ singular
  • înfeudări
  • ‑nfeudări
  • înfeudării
  • ‑nfeudării
plural
  • înfeudări
  • ‑nfeudări
  • înfeudărilor
  • ‑nfeudărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfeudare, înfeudărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) înfeuda și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aservire robie robire subjugare supunere încătușare înrobire
    • format_quote Politica de înfeudare a țării trusturilor imperialiste, și de pregătire a războiului antisovietic a provocat grele suferințe maselor populare din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2586.
etimologie:
  • vezi înfeuda DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.